Imagini antifumat

sunt imagini care, daca le-ar inlocui pe acestea, probabil ar avea un impact putin mai mare in randul fumatorilor.

Cancerul de col uterin

Cancerul de col uterin a afectat mai demult femei intre 30-50 de ani. Astazi se observa ca apare tot mai frecvent si sub 30 de ani.

Colul uterin este partea de jos a uterului, care atarna in vagin (uterul comunica cu vaginul prin colul uterin). Colul poate fi atins de penis in timpul actului sexual. Datorita acestei asezari (cum reiese si din natura factorilor de risc) exista o sensibilitate ridicata a colului la microtraumatisme si infectii.

Factori de risc:

- inceperea precoce a vietii sexuale (risc crescut de 2 ori), deoarece colul uetrin inca nu este complet maturizat si este mai vulnerabil. Colul uterin este mai vulnerabil si imediat dupa nastere, de aceea se recomanda evitarea raportului sexual nu numai in ultima perioada a sarcinii (incepand dupa luna a 7-a de sarcina, datorita riscului provocarii nasterii premature) ci si in primele 6 saptamani dupa nastere.

- avorturi provocate (chiuretaje) repetate si numar mare de nasteri

- igiena deficitara a organelor genitale si a actului sexual

- viata sexuala dezordonata reprezinta cel mai important factor de risc. Infectia cu HPV (papilloma virus uman) sau cu virus hepatic genital se transmit prin contact sexual. Nu dau neaparat simptome de infectie genitala, in schimb determina modificari celulare, fiind punct de plecare pentru dezvoltarea cancerului de col uetrin.

Oricum, infectiile genitale repetate, de orice fel, constituie “minitraumatisme”, care irita si fragilizeaza colul uterin. De aceea, femeile care au avut parteneri multiplii, parteneri ocazionali sau chiar un singur partener, dar care la randul lui a avut mai multe partenere, au sanse mult mai mari de a face cancer de col uterin.

Un alt factor de risc ce nu se poate neglija este fumatul.

Manifestarile cancerului de col uterin (scurgeri, hemoragii, dureri, etc..) apar tarziu, cand boala a ajuns intr-un stadiu prea avansat.

Pentru a descoperi boala in stadiu initial, este necesar ca femeile sa se prezinte in mod regulat, odata pe an pentru efectuarea testului citovaginal. Este vorba de toate femeile intre 20-65 de ani, care au fost vreodata active sexual, chiar si in absenta oricarei manifestari de boala.

Testul citovaginal Babes-Papanicolau este simplu, rapid si nedureros; inseamna analizarea la microscop a frotiului realizat din secretiile recoltate din vagin, de pe colul uterin. Astfel se pot detecta celule anormale, modificari celulare, care daca nu sunt tratate, in timp duc la dezvoltarea cancerului de col uterin. Medicul poate indica si alte examinari, de ex. colposcopie, conizatie, biopsie tintita.

Cancerul de col uterin descoperit in stadiul initial si tratat corect se vindeca

Statistica:

Situatia Romaniei este demna de disperare: primul loc in Europa si al terilea loc in lume, dupa Peru si Thailanda. Si asta datorita faptului ca femeile la noi nu binevoiesc sa participe la depistarea activa a cancerului de col uterin prin testul citovaginal. De aceea, la noi mai putin de 30% din cancerele de col uterin sunt descoperite in stadiu precoce, desi ar putea fi descoperite in proportie de peste 90% daca femeile ar fi constiente si nu neglijente.

Examenul ginecologic este necesar in caz de:

- mancarme, usturime, durere in zona genitala; scurgeri (secretii vaginale urat mirositoare, galben-verzui); suspiciune de boala cu transmitere sexuala

- probleme cu ciclul menstrual, neregularitate, sangerare intensa sau sangerari in afara menstruatiei

- dureri joase de burta, durere la urinare sau in timpul actului sexual, sau alte tulburari de viata sexuala

- daca ati ramas gravida

Fumatul

Fumatul este o activitate recreaţională, în care o substanţă, cel mai des tutunul, este arsă, iar fumul este fie inhalat, fie doar gustat. Această activitate este o formă recreativă de consum neavizat de substanţe. Aceste substanţe active, precum nicotina, sunt eliberate prin combustie, ajungând astfel să fie absorbite prin intermediul organelor interne. Obiceiul se mai efectuează şi ca parte a unor ritualuri religioase sau nereligioase, pentru a conduce la înălţarea spiritului. Cea mai întâlnită metodă de a fuma este aceea prin intermediul ţigărilor, fie fabricate industrial, fie confecţionate artizanal, prin împăturirea unei cantităţi de tutun în hârtie. Dintre alte forme de fumat, se pot aminti folosirea pipei, a trabucurilor şi a narghilelei.

Fumatul este una dintre cele mai frecvente forme de abuz de substanţe folosite în scop recreaţional. Fumatul de tutun este de departe cea mai frecventă modalitate de a fuma, fiind folosită de peste un miliard de persoane, în majoritatea societăţilor umane. Fumatul de cannabis şi opiu sunt mai rar întâlnite. Majoritatea substanţelor care sunt fumate duc la dependenţă. Anumite substanţe sunt considerate ca fiind narcotice puternice, precum heroina şi cocaina, folosirea acestora fiind de obicei restrânsă la grupuri marginalizate social.

Istoria fumatului se poate dovedi de prin anii 5000 îHr, fiind prezentă în diferite culturi din întreaga lume. Tutunul a fost cultivat şi fumat pe continentul american de peste 5000 de ani, sursa de origine fiind din Anzii peruvieni şi ecuadorieni.Fumatul cannabisului în India este practicat de peste 4000 de ani. La început, fumatul s-a propagat în combinaţie cu ceremoniile religioase; ca ofrande aduse zeităţilor, în ritualuri de purificare, care să le permită preoţilor sau conducătorilor religioşi să se detaşeze de limpezimea minţii în scopul de a comunica cu divinitatea sau de a induce viziuni spirituale. După explorările europene din Americi, obiceiul s-a răspândit cu repeziciune în tot restul lumii. În regiuni precum India şi Africa subsahariană, s-a combinat cu obiceiurile existente de fumat (de obicei cannabis). În Europa, s-a răspândit ca un nou tip de activitate socială şi ca modalitate de consum a substanţelor farmaceutice care până în acel moment nu fusese cunoscut.

Percepţiile culturale care învăluie fumatul au variat cu timpul şi locul, de la spiritual – la păcat, de la sofisticat – la vulgar, de la plagă socială – la pericol mortal asupra sănătăţii. Doar de curând, şi numai în societăţile vestice, fumatul a început să fie privit într-o lumină negativă. Dovezile clare aduse asupra pericolelor aduse sănătăţii au condus la luarea unor măsuri impunere a unor taxare mari asupra produselor din tutun, şi la iniţierea de campanii anti-fumat, în încercarea de a opri consumul acestor substanţe. Mai multe ţări au interzis fumatul în public în majoritatea locurilor publice.

Sursa wikipedia

Fumatul si Sistemul Digestiv

Fumatul este un factor de risc important pentru numeroase boli, unele dintre ele potential fatale, inclusiv cancerul de plamani, esofag, stomac, emfizemul pulmonar, bronsita cronica, arterita si afectiunile cardiace. Fumatul este direct raspunzator pentru unele modificari importante ale functiilor unor organe si sisteme ale organismului uman, inclusiv sistemul digestiv. Acest lucru poate avea consecinte grave asupra sistemului digestiv, deoarece acesta este cel care transforma alimentele in substante nutritive de care organismul are nevoie pentru a supravietui.

Estimarile curente indica faptul ca la nivel mondial, aproximativ o treime din adulti fumeaza. In prezent, exista tendinta ca barbatii sa fumeze mai putin, in timp ce femeile si adolescentii de ambele sexe par sa fumeze mai mult decat in deceniile anterioare.

Efecte daunatoare

S-a demonstrat faptul ca fumatul are efecte daunatoare asupra fiecarui segment al sistemului digestiv, contribuind la unele dereglari comune, de genul arsurilor gastrice si esofagiene sau a ulcerelor tubului digestiv. De asemenea, fumatul mareste riscul de aparitie al bolilor inflamatorii intestinale cronice si posibilitatea aparitiei litiazei biliare (pietre la nivelul vezicii biliare). Fumatul afecteaza ficatul, prin schimbarea modului in care acest organ metabolizeaza medicamentele si alcoolul, pentru a le face netoxice pentru organism. Daca ar fi sa luam in calcul numai bolile pe care le poate cauza tubului digestiv sunt suficiente motive care sa convinga un individ cu inteligenta normala sa inceteze fumatul.

Afectarea esofagului

Pirozisul (arsurile gastrice) este extrem de frecvent printre oamenii societatii moderne. Arsurile gastrice se produc atunci cand sucurile gastrice acide care se produc normal in stomac, reflueaza in esofag – segmentul de tub digestiv care face legatura dintre cavitatea bucala si stomac. In mod normal, in partea de jos a esofagului exista un muschi sub forma de inel (sfincterul esofagian inferior), care actioneaza ca o supapa, lasand circuitul alimentelor posibil doar dinspre cavitatea bucala spre stomac, nu si invers. Astfel, secretia acida din stomac nu poate trece inapoi catre esofag, a carui mucoasa nu rezista la actiunea acida a sucului gastric. Fumatul, scade puterea de contractie a acestui muschi esofagian, facand posibila trecerea sucului gastric acid in esofag, mai ales atunci cand creste presiunea in stomac, cum se intampla in obezitate, tuse, constipatie, mese prea abundente, exces de bauturi gazoase, etc. Prin acest mecanism, mucoasa esofagului se inflameaza, aparand boala numita esofagita de reflux. In evolutia ei, aceasta poate sa duca la sangerari sau chiar la cancer al esofagului.

Fumatul pare sa favorizeze refluxul biliar de la nivelul duodenului in stomac, astfel incat continutul gastric sa fie cu atat mai daunator mucoasei esofagului. Dar, in afara de mecanismul descris, fumatul poate afecta esofagul direct, favorizand aparitia cancerului esofagian.

Ulcerul gastric sau duodenal

Ulcerul reprezinta aparitia unei “eroziuni” la nivelul mucoasei (foita de celule care captuseste tubul digestiv) stomacului sau duodenului. Exista numerosi factori de risc in aparitia ulcerului gastric sau duodenal:

- abuzul de alimente prea calde sau reci

- consumul de condimente (piper, usturoi, ardei iute, etc)

- alcoolul, cafeaua

- unele medicamente (tip aspirina, prednison, etc) luate timp indelungat

- mesele la ore neregulate

- stresul

- fumatul

Cercetarile au aratat ca nefumatorii fac mai rar ulcer decat fumatorii, iar sansa de vindecare a ulcerului este mai mare la nefumatori, la fel si riscul de aparitie a complicatiilor sau disparitia simptomelor cu tratament sau regim alimentar.

Mecanismele prin care fumatul duce la aparitia ulcerului gastric sau duodenal nu sunt pe deplin lamurite. De exemplu, unele cercetari sugereaza faptul ca fumatul poate creste riscul infectarii unei persoane cu bacteria Helicobacter pylori (H.pylori este un factor de risc important pentru ulcer), cele mai multe cazuri de ulcer gastroduodenal fiind asociate cu prezenta acestei bacterii. Acidul clorhidric din sucul gastric este, de asemenea, un factor de risc important in producerea ulcerelor. In mod normal, cea mai mare parte a acestui acid este neutralizat prin amestecul cu alimentele pe care le consumam, ajutand la digestia lor. Sucul gastric acid care nu a fost neutralizat dupa digestia alimentelor in stomac, trece in duoden (urmatorul segment al tubului digestiv de dupa stomac) si este repede neutralizat de bicarbonatul de sodiu produs de pancreas. Fumatul stimuleaza secretia de acid gastric dar si scaderea cantatii de bicarbonat secretate de pancreas. Fumatorii, sunt mult mai predispusi sa dezvolte ulcer, in special duodenal, vindecarea rapida este mai putin probabila, la fel raspunsul la tratament cu disparitia simptomelor.

Afectarea ficatului

Ficatul este un organ important care indeplineste multe functii. Ficatul este raspunzator de metabolizarea anumitor medicamente, a alcoolului si a altor substante toxice pe care le transforma in substante netoxice, eliminate din organism prin intermediul materiilor fecale sau renal. Fumatul modifica capacitatea ficatului de a transforma aceste substante, in unele cazuri, acest lucru putand influenta cantitatea de medicamente necesara pentru tratarea unei boli astfel: scaderea capacitatii ficatului de metabolizare a medicamentelor, le face sa persiste netransformate mai mult timp in organism, existand pericolul de acumulare cu aparitia de efecte toxice. Efectele fumatului asupra modului in care ficatul prelucreaza medicamentele dispar si ele odata cu incetarea fumatului. Se pare de asemenea ca fumatorii fac mai frecvent litiaza biliara decat nefumatorii.

Unele efecte ale fumatului la nivelul sistemul digestiv par sa fie de scurta durata. Efectul fumatului asupra productiei de bicarbonat a pancreasului dureaza circa o jumatate de ora, dupa care productia de bicarbonat devine normala.

Sursa: SfatulMedicului

40 de lucruri despre fumat

1. Fumatul ucide jumatate din fumatorii din intreaga lume.
2. Fumatorii sunt predispusi la dureri de spate
3. Fumatul accelereaza imbatranirea
4. Anual, mor apoximativ 6 persoane in fiecare minut din cauza fumatului.
5. Fumatorii se confrunta cu prbleme ale pielii. Majoritatea fumatorilor au pilea mai uscata si mai palida, cu mai multe riduri care apar din cauza ca se reduce rezerva de sange care determina o pierderea elasticitalii.
6. Fumatul reduce resursele de vitamina C ale organismului cu pana la 30%.
7. Fumatul distruge intestinele.
8. Nicotina creste nivelul colesterolului
9. Fumatul afecteaza dintii si gingiile si poate cauza cancer de gura.

10. Fumatul dubleaza sansele de dementa
11. Fumatul favorizeaza instalarea cataractei
12. In tutun se regasesc 6000 de substante chimice printre care cianura, butan, amoniac si monoxid de carbon.
13. Fumatul creste de pana la 6 ori riscul de infarct.
14. Fumatul in timpul sarcinii omoara anual 5000 de fetusi, creste riscul deteriorarii intelectuale, creste riscul nasterii unor copii subponderali predispusi la alergii si leziuni cerebrale.
15. Fumatul in randul femeilor favorizeaza instalarea timpurie a menopauzei.
16. Toate sisteme organismului sunt afectate de fumat, incluziv sistemul cardiac si cel vascular.
17. Fumatul slabeste sistemul imunitar.
18. Fumatul creste riscul de diabet
19. Fumatul scade nivelul de tolernata la efort
20. Fumatul creste riscul de pneumonie.
21. 87% din decesele fumatorilor sunt cauzate de cancerul pulmonar.
22. Fumatul dubleaza infertilitatea la femei.
23. Fumatul slabeste oasele prin demineralizarea lor.
24. Fumatul produce, de asemenea si pagube financiare.
25. Dependenta de nicotina este mai mare decat cea de heroina sau alcool, substanta ajungand la creier in timp de cateva secunde.
26. Fumatul creste riscul instalarii starilor de anxietate si depresie.
27. Fumatul epuizeaza resursele de antioxidanti din organism.
28. Fumatul creste tensiunea care reprezinta un factor de risc pentru infarct si atac cerebral.
29. Incepand cu 2-3 ani dupa ce s-a renunta la fumat se reduc sansele de infarct si atac cerebral.
30. Fumatul dauneaza calitatii spermei si creste cu pana la 50% disfunctiile erectile la barbatii cu varste peste 30 de ani.
31. Fumatul scade acutitatea auditiva.
32. Fumatul cauzeaza o respiratie urat mirositoare si boli gingivale, ceea ce poate duce la pierderea dintilor.
33. 15% din cancerele descoperite la copii sunt cauzate de fumatul in timpul sarcinii al mamei.
34. Fumatul cauzeaza boli coronariene.
35. Rata de risc a mortalitatii revine la normal la 10-15 ani de la renuntarea la fumat.
36. Fumatul poate cauza oboseala si durei de cap.
37. Fumatul este cauza a 80% din cazurile de boli pulmonare cronice obstructive.
38. Fumatul diminueaza mirosul si gustul.
39. Fumatul reduce rata estimata de viata cu pana la 7-8 ani.
40. Fumatul ucide anual 4 milionane de oameni din lumea intreaga.

Fumatul si igiena orala

In ultimii ani exista o preocupare din ce in ce mai mare privind efectele nocive ale fumatului, in conditiile unei cresteri a frecventei fumatorilor in cadrul populatiei active. Numeroase studii au relevat legatura dintre diverse afectiuni ale cavitatii bucale si fumat, existand in acest sens o preocupare pentru constientizarea opiniei publice asupra efectelor nocive ale fumatului.

Din ce in ce mai multe dovezi indica fumatul ca factor major de risc pentru parodontopatii (afectiuni ale tesuturilor de sustinere ale dintilor). Fumatul afecteaza prevalenta, extinderea si severitatea acestor afectiuni. Diverse studii realizate in America si Europa arata o prevalenta de 1,5 pana la 7,3 ori mai mare a parodontopatiilor la fumatori fata de nefumatori. De asemenea numarul de ani in care persoana a fumat este un factor semnificativ in pierderea dintilor, gravitatea cariilor coronare si de colet.

Mecanismele prin care fumatul actioneaza in boala parodontala nu sunt deplin elucidate. S-a demonstrat ca exista o modificare calitativa a microorganismelor implicate in producerea bolii parodontale la fumatori. De asemenea fumatul produce si o diminuare a raspunsului imun local, prin scaderea numarului si afectarea functiilor neutrofilelor (celule de aparare) si o diminuare a producerii de anticorpi. S-a demonstrat si cresterea nivelului unor enzime cu rol distructiv tisular in conditiile afectarii microcirculatiei locale cu diminuarea aportului de sange si nutrienti.

De mare interes este si implicarea fumatului in aparitia cancerului in sfera oro-maxilo-faciala. Cancerul oral are o frecventa de 5% din totalul cancerelor, frecventa aparitiei fiind in continua crestere. Studii realizate de diversi autori privind etiologia cancerului oral indica faptul ca tutunul, consumat sub diferite forme are un rol important in acest sens. 90% dintre pacientii cu cancer oral consuma tutun (tigarete, pipa, trabuc, tutun de mestecat). Fumatul tigaretelor pare a fi mai nociv decat al trabucului sau pipei.

Diverse studii arata ca barbatii care fumeaza prezinta un risc de 30 de ori mai mare decat nefumatorii in declansarea tumorilor maligne orale, in timp ce fostii fumatori prezinta un risc de 9 ori mai mare decat nefumatorii. S-a demonstrat o crestere a incidentei cancerului oral la femei in ultimii ani si o scadere la barbati, in conditiile in care procentul barbatilor care au renuntat la fumat este mai mare decat cel al femeilor. Studiile arata ca aproximativ 90% din decesele provocate de cancerul oro-faringian la persoanele de sex masculin pot fi atribuite fumatului (la femei procentul este de 61%).

Ca si in cazul afectiunilor parodontale mecanismele de actiune nu sunt total cunoscute, ceea ce face ca tutunul sa fie considerat factor de risc si nu factor cauzal. Astfel, exista o relatie bine stabilita intre aparitia cancerului de buza si fumatul pipei, desi nu se poate evalua cu precizie riscul datorat caldurii produse comparativ cu riscul pe care-l prezinta materialul din care este realizata pipa sau continutul tutunului folosit. S-ar parea ca tutunul determina distrugerea celulelor din mucoasa orala si oro-faringiana cauzand cresterea rapida a unor celule anormale in cursul proceselor de reparatie tisulara. Cercetari clinice si experimentale au demonstrat implicarea in aparitia cancerului oral a unor substante chimice ce determina modificari ale ADN-ului celular cu producerea de celule mutante. Aceste substante sunt reprezentate de gudroanele rezultate in urma arderii tutunului si a foitei de tigara in care au fost identificate aproximativ 12 hidrocarburi aromatice policiclice cu efect carcinogenetic (cele mai cunoscute fiind benz-antracenul, benzpirenul, metil-colantrenul).

Riscul aparitiei cancerului oral este in principal legat de numarul de tigari consumate pe zi precum si de perioada de timp in care s-a practicat fumatul. Riscul unui fost fumator de a dezvolta un cancer in sfera orala devine egal cu cel al unui nefumator abia dupa 10 ani de la renuntarea la fumat.

Este important de subliniat si importanta fumatului pasiv in aparitia cancerului, in conditiile in care in fluidele tisulare (implicit saliva) ale nefumatorului expus pot fi identificati constituentii fumului de tigara si diferiti metaboliti. Toate aceste date justifica preocuparea serviciilor de sanatate pentru demararea unor campanii nationale anti-fumat, in conditiile in care efectele nocive ale fumatului pot fi diminuate sau chiar stopate.

Sursa: SfatulMedicului