Premiile Nobel

Premiile Nobel se decerneaza anual in Stockholm, Suedia.

Premiile Nobel poarta numele unuia dintre cei mai cunoscuti oameni de pe planeta, un om care a avut o contributie decisiva asupra omenirii – Alfred Nobel. Savantul s-a nascut in anul 1833, iar printre cele mai remarcabile inventii ale sale se numara dinamita. Observand ulterior ca ideea pentru care a luptat o viata intreaga poate provoca dezastre de vreme ce oamenii folosesc dinamita in scopuri negative, Alfred Nobel a decis ca, dupa moartea sa, fabuloasa avere pe care a reusit sa o stranga sa fie folosita anual pentru premierea oamenilor care aduc contributii remarcabile in cateva domenii: Fizica, Chimie, Economie – de care se ocupa Academia Regala de Stiinta din Suedia; Medicina – premiu acordat de Institutul Carolina din Stockholm si Literatura – de care se ocupa Academia Suedeza.

Primele premii Nobel au fost acordate pe data de 10 decembrie 1901, la cinci ani de la moartea inventatorului acestora, si, de atunci, cu cateva exceptii, au fost acordate constant.

Exista si cateva curiozitati in istoria decernarii premiilor Nobel, mai mult sau mai putin umoristice. De exemplu, in anii 1945 si 1948 nominalizat in cadrul acestui eveniment s-a gasit dictatorul comunist Iosif Visarionovici Stalin, precum si omologul sau german, Adolf Hitler, care a primit aceasta distinctie in anul 1939. Aceste doua mici “erori”, asa cum au fost numite ulterior de organizatori, au fost comise din cauza statutului pe care cei doi il aveau in perioada respectiva in Europa.

Thomas Edison si Nikola Tesla au fost mentionati ca potentiali laureati ai premiilor in anul 1915, insa din pricina animozitatilor dintre cei doi, niciunul nu a mai primit aceasta distinctie, in ciuda contributiilor stiintifice majore ale fiecaruia. Cei doi au refuzat sa primeasca Nobel in cazul in care fiecare dintre ei ar fi fost nominalizat primul pentru acest premiu, considerand ca cine ar accepta ar minimaliza valoarea celuilalt.

In anul 1939, din cauza evenimentelor sangeroase din Europa, premiile Nobel nu s-au mai acordat. In istoria decernarii acestor distinctii doar sase oameni au refuzat premiul din motive politice: trei in Rusia, pentru ca Stalin le-a interzis savantilor sa mearga sa-si ridice premiul, unul in Vietnam si doi in Germania, pentru ca Hitler a interzis participarea la ceremonia de decernare a premiilor. Ramand in sfera politica, printre castigatorii Nobel-ului pentru Pace se afla si Yasser Arafat. Intre perdanti il amintim pe Winston Churchill, care nu a primit nicodata un astfel de premiu, desi si-a dorit tot timpul acest lucru. Nici Mahatma Gandhi, simbol al pacii si intelegerii, nu a primit niciodata Nobel-ul pentru Pace, cu toate ca a fost nominalizat de 12 ori, in perioada 1937 – 1948. Dmitri Mendeleyev, cel care a propus tabelul periodic al elementelor, nu a primit niciodata un premiu Nobel. A fost propus in anul 1906 pentru a castiga un premiu, insa a murit in anul urmator.

Printre marii scriitori care nu au reusit sa castige premiul Nobel niciodata se regasesc foarte multi romani: Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, Marin Sorescu si Nichita Stanescu. Cel mai aproape de castigarea unui Nobel a fost doar Lucian Blaga, dar din cazua faptului ca regimul comunist nu i-a permis sa se prezinte la festivitati, premiul nu i-a mai fost niciodata acordat.

Laureat al Premiului Nobel pentru fiziologie si medicina, in anul 1974, este George Emil Palade, nascut pe 19 noiembrie 1912 la Iasi. Este medic si om de stiinta american de origine romana, specialist in domeniul biologiei celulare.

Alti laureati celebri ai premiului Nobel sunt: Mihail Gorbaciov, Pace, 1990; Gabriel García Márquez, Literatura, 1982; Albert Einstein, Germania, Fizica, 1921; Pierre Curie, Fizica, 1903; Marie Curie, Polonia, Fizica, 1903 si Chimie, 1911; Albert Camus, Algeria, Literatura, 1957; Jean-Paul Sartre, Literatura, 1964 (a refuzat premiul); Maica Tereza, Republica Macedonia, Pace, 1979; Shimon Peres, Polonia, Pace, 1994; Guglielmo Marconi, Fizica, 1909; George Bernard Shaw, Irlanda, Literatura, 1925; Alexandr Soljenitin, Literatura, 1970; William Faulkner, Literatura, 1949; Ernest Hemingway, Literatura, 1954; John Forbes Nash, Economie, 1994; Orhan Pamuk, Literatura, 2006;

sursa: yuppi.com

Genetica si Cancerul

Cancerul este un termen care desemneaza o gama larga de boli, caracterizate prin proliferarea anormala a celulelor care dau nastere la tumori (neoplasme). In timp ce celulele benigne (necanceroase) raman localizate in zona in care se formeaza, tumorile canceroase invadeaza tesuturile inconjuratoare si prin procesul numit metastaza, se raspandesc, prin intermediul vaselor sanguine si limfatice, in alte parti ale corpului, unde genereaza noi tumori.

Toate tipurile de cancer sunt rezultatul alterarii unor gene care controleaza diviziunea celulara si, de aceea, cancerul este considerat o maladie genetica.

Cancerul este transmis clonal; el porneste de la o singura celula anormala care prolifereaza, iar toti descendentii acestei celule sunt, de asemenea, anormali. In aparitia cancerului sunt implicate mutatii ale unor gene si/sau anumite gene purtate de virusuri.

In plus, pentru anumite tipuri de cancer exista o predispozitie mostenita. Este posibil ca toate tipurile de cancer sa se bazeze pe mutatii mostenite de la ascendenti, precum si pe mutatii produse in timpul vietii.

Agenti cancerigeni:

radiatii ionizante, radiatii ultraviolete, fum de tigara, benzen, azbest, arsenic, crom, nichel, petrol, oxid de fier, precum si anumite virusuri, denumite oncovirusuri.

Totusi, mecanismul exact prin care aceste substante induc transformarea celulelor normale in celule canceroase este, in general, necunoscut. Din aceasta cauza, un program eficient de prevenire a cancerului ar trebui sa se bazeze pe eliminarea din mediu a cat mai multor agenti carcinogeni

Visurile – curiozitati

Aproximativ sase ani din viata ne-o petrecem visand.

Nevazatorii isi vad visurile, dar ele sunt din perioada de dinainte de a-si pierde vederea.

O persoana nu poate visa in timp ce sforaie.

Daca renunti la fumat, pregasteste-te pentru niste visuri lungi si intense.

Copiii de pana la trei-patru ani nu viseaza niciodata despre ei insisi.

Barbatii au mai multe vise cu barbati, spre deosebire de femei, care viseaza in mod egal, atat femei cat si barbati.

Daca incerci sa-ti aduci aminte visul dupa 10 minute de la trezire, aproximativ 90% din vis va fi uitat.

Visurile sunt importante pentru sanatate, de aceea daca nu visezi, poate fi semnul lipsei de proteine, sau a unei probleme de personalitate.

Aproape o treime din viata este traita in timpul somnului, prin intermediul visurilor.
Multi oameni spun ca nu viseaza, dar de fapt toti oamenii viseaza.

Studiile au aratat ca activitatea cerebrala este mai intensa in timpul somnului decat cand suntem trezi.

Visam in medie aproximativ o ora, doua pe noapte si putem avea intre patru si sapte visuri.

In Roma antica, visurile importante erau analizate si interpretate in cadrul Senatului.

Monoxidul de Carbon – efect antiinflamator

Monoxidul de carbon (CO), temut pentru numarul mare de intoxicatii pe care le da mai ales in perioada de iarna, se pare ca are si un efect benefic pentru oameni.
O mica cantitate de CO data pacientilor cu o afectiune pulmonara grava, aduce o imbunatatire a calitatii vietii acestora. Mai mult, se pare ca CO ar avea un efect benefic si in cazul altor afectiuni inflamatorii acute sau cronice.
In concentratii mari CO reactionea cu hemoglobina din eritrocite, formand carboxihemoglobina. Aceasta este mult mai stabila decat hemoglobina dar nu indeplineste functia ei de transport a oxigenului, ceea ce duce la asfixie.
Studii inca in desfasurare, pe animale de experienta, arata ca, la nivel celular o cantitate mica de CO combate inflamatia si reduce stresul oxidativ.
Cand un tesut este inflamat, in sange au loc reactii care genereaza antioxidanti, pe langa acestia, ca subprodus rezulta si CO. Studiul de fata sugereaza ca efectul antiinflamator este datorat chiar CO, rezultat in urma acestor reactii.
Se asteapta finalizarea studiului, pentru a formula o concluzie in legatura cu efectul benefic sau nu al CO.

Sursa: SfatulMedicului

Creierul Uman – mituri si adevaruri

Exista o multime de mituri despre creierele noastre, dar si multe aspecte uimitoare prezentate intr-o carte fascinanta, scrisa de doi oameni de stiinta, Sandra Aamodt şi Sam Wang. Acestia explica o parte din cele mai surprinzatoare secrete ale materiei cenusii.

ADEVARAT: Privitul unei fotografii este mai greu decat a juca sah

Cand specialistii in calculatoare au incercat sa inventeze programe care sa imite abilitatile umane, au descoperit ca este relativ usor sa determine calculatoarele sa urmeze instructiuni complexe logice si matematice, precum cele solicitate de mutarile in jocul de sah. Surprinzator, s-a dovedit mult mai greu sa determine calculatorul sa exprime ceea ce vede intr-o fotografie. Calculatorul intampina mari dificultati in a identifica obiecte individuale.

MIT: Nu ne folosim decat 10% din creier

Desi jumatate din populatia Globului crede acest lucru, in realitate, ne folosim intregul creier zi de zi. Studiind activitatea cerebrala, s-a dovedit ca pana si cele mai simple activitati implica folosirea intregului creier.

ADEVARAT: Cascatul trezeste creierul

Obisnuim sa asociem cascatul cu somnul si plictiseala, dar, de fapt, cascatul ne trezeste. Aceasta actiune permite patrunderea oxigenului in sange, facandu-ne mai receptivi. Cascatul nu e contagios la alte mamifere, dar exprima diferite stari in functie de specie. De exemplu, cainii casca in situatii stresante pentru a-i calma pe ceilalti.

MIT: Oamenii nevazatori aud mai bine

Testand nevazatorii, s-a descoperit ca acestia nu aud sunetele fine, asa cum se credea. Dar, acestia au memoria mai buna. Din moment ce nu se pot baza pe memoria vizuala, isi exerseaza continuu memoria spatiala (responsabila cu inregistrarea informatiei despre mediu.) Se pare ca acestia isi folosesc astfel spatiul neutilizat pentru vaz.

ADEVARAT: Jocurile pe calculator dezvolta atentia distributiva

Lumea moderna este plina de acţiuni continue: messenger, e-mail, jocuri video şi toate par sa se intample deodata. Cei trecuti de 30 de ani probabil se intreaba cum este posibil ca cei tineri sa nu fie coplesiti de aceasta stimulare. Creierele celor tineri sunt antrenate sa se descurce in astfel de situatii. Un studiu a dovedit ca studentii care practica jocuri pe calculator proceseaza informatia mai repede.

MIT: Un creier mare ne face mai inteligenti

Marimea creierului nu reflectă inteligenta. Creierul lui Einstein nu era mai mare decat al oamenilor de rand. Inteligenta depinde de sinapse, de circumvolutiuni şi de forma. Sinapsele cresc in copilarie si adolescenta si tiparele in functie de care depinde cresterea lor poate afecta inteligenta.

ADEVARAT: Exercitiile fizice mentin creierul in forma

Uitati de sudoku sau cuvinte incrucisate, exercitiile fizice sunt cele care ne pastreaza creierul sanatos odata cu inaintarea in varsta. Exercitiile fizice cresc numarul vaselor mici de sange , care aduc oxigen si glucoza creierului. S-a dovedit ca oamenii varstnici care au facut sport in timpul vietii sunt mult mai sanatosi psihic fata de restul. Pentru a fi eficiente, exercitiile trebuie sa dureze mai mult de 30 de minute, de mai multe ori pe saptamana.

MIT: Muzica lui Mozart face bebelusii mai destepti

Nu exista dovada stiintifica pentru acest lucru. Mitul a inceput in 1993, cand revista stiintifica Nature a scris ca ascultarea a zece minute dintr-o sonata de Mozart creste capacitatea cerebrala. Nu ascultarea muzicii face copiii mai destepti, ci cantatul. Copiii care invata sa cante la diferite instrumente muzicale au abilitati spatiale mai dezvoltate.

ADEVARAT: Cantecele stupide sunt greu de uitat

Nu e nimic mai enervant decat versul unui cantec care iti suna iar si iar in cap. Responsabila pentru acest lucru este abilitatea creierului de a repeta la nesfarsit secvente. Trebuie sa ne amintim zi de zi secvente pe care le repetam, incepand cu propria semnatura sau facutul cafelei, pana la drumul spre propria casa. Aceasta abilitate face posibila viata cotidiana. Cum poti scapa de cantecelul idiot? Ascultand alte secvente de acelasi tip.

Sursa: ProTV

40 de lucruri despre fumat

1. Fumatul ucide jumatate din fumatorii din intreaga lume.
2. Fumatorii sunt predispusi la dureri de spate
3. Fumatul accelereaza imbatranirea
4. Anual, mor apoximativ 6 persoane in fiecare minut din cauza fumatului.
5. Fumatorii se confrunta cu prbleme ale pielii. Majoritatea fumatorilor au pilea mai uscata si mai palida, cu mai multe riduri care apar din cauza ca se reduce rezerva de sange care determina o pierderea elasticitalii.
6. Fumatul reduce resursele de vitamina C ale organismului cu pana la 30%.
7. Fumatul distruge intestinele.
8. Nicotina creste nivelul colesterolului
9. Fumatul afecteaza dintii si gingiile si poate cauza cancer de gura.

10. Fumatul dubleaza sansele de dementa
11. Fumatul favorizeaza instalarea cataractei
12. In tutun se regasesc 6000 de substante chimice printre care cianura, butan, amoniac si monoxid de carbon.
13. Fumatul creste de pana la 6 ori riscul de infarct.
14. Fumatul in timpul sarcinii omoara anual 5000 de fetusi, creste riscul deteriorarii intelectuale, creste riscul nasterii unor copii subponderali predispusi la alergii si leziuni cerebrale.
15. Fumatul in randul femeilor favorizeaza instalarea timpurie a menopauzei.
16. Toate sisteme organismului sunt afectate de fumat, incluziv sistemul cardiac si cel vascular.
17. Fumatul slabeste sistemul imunitar.
18. Fumatul creste riscul de diabet
19. Fumatul scade nivelul de tolernata la efort
20. Fumatul creste riscul de pneumonie.
21. 87% din decesele fumatorilor sunt cauzate de cancerul pulmonar.
22. Fumatul dubleaza infertilitatea la femei.
23. Fumatul slabeste oasele prin demineralizarea lor.
24. Fumatul produce, de asemenea si pagube financiare.
25. Dependenta de nicotina este mai mare decat cea de heroina sau alcool, substanta ajungand la creier in timp de cateva secunde.
26. Fumatul creste riscul instalarii starilor de anxietate si depresie.
27. Fumatul epuizeaza resursele de antioxidanti din organism.
28. Fumatul creste tensiunea care reprezinta un factor de risc pentru infarct si atac cerebral.
29. Incepand cu 2-3 ani dupa ce s-a renunta la fumat se reduc sansele de infarct si atac cerebral.
30. Fumatul dauneaza calitatii spermei si creste cu pana la 50% disfunctiile erectile la barbatii cu varste peste 30 de ani.
31. Fumatul scade acutitatea auditiva.
32. Fumatul cauzeaza o respiratie urat mirositoare si boli gingivale, ceea ce poate duce la pierderea dintilor.
33. 15% din cancerele descoperite la copii sunt cauzate de fumatul in timpul sarcinii al mamei.
34. Fumatul cauzeaza boli coronariene.
35. Rata de risc a mortalitatii revine la normal la 10-15 ani de la renuntarea la fumat.
36. Fumatul poate cauza oboseala si durei de cap.
37. Fumatul este cauza a 80% din cazurile de boli pulmonare cronice obstructive.
38. Fumatul diminueaza mirosul si gustul.
39. Fumatul reduce rata estimata de viata cu pana la 7-8 ani.
40. Fumatul ucide anual 4 milionane de oameni din lumea intreaga.

Somnul

În timp ce mulţi dintre noi cred că somnul este o întindere temporală în care nu se întâmplă nimic, somnul este, de fapt, cel puţin din punct de vedere neurologic, o perioadă de timp foarte aglomerată. Deşi importanţa somnului nu poate fi discutată, oamenii de ştiinţă nu cunosc cu exactitate de ce este atât de important pentru supravieţuirea noastră.

Etapele Somnului

Ştiinţific, etapele somnului .se pot recunoaşte urmărind schimbările ce se petrec în undele emise de creier. Cele cinci etape ale somnului se repetă de până la cinci ori în timpul nopţii. Pe măsură ce noaptea se desfăşoară, fiecare ciclu se lungeşte, şi somnul REM (Rapid eye movement), timp în care majoritatea visurilor au loc, se extinde şi el.

Etapa 1

În acest stadiu precoce, care poate dura doar câteva minute, corpul alunecă spre starea de somn, manifestat prin căscat. Undele cerebrale sunt în marea lor majoritate de amplitudine mare, slabă şi ocazional unde alfa (asemănătoare celor ce le întâlnim când persoana este trează). Această etapă ocupă aproximativ 5% din timpul total de somn la adulţii tineri.

Etapa 2

Bătăile inimii şi respiraţia încetinesc şi somnul devine mai adânc decât în prima etapă. Undele slabe continuă sa fie emise, cu ocazionale “vârfuri” de unde, denumite şi “fusuri de somn“. Această etapă ocupă între 44 şi 55% din timpul total de somn la adulţii tineri.

REM (Rapid eye movement)

Această etapă se extinde pe parcursul nopţii, pe măsură ce se repetă ciclic. Prima etapă REM poate dura doar 10 minute în timp ce ultima poate dura chiar o oră. În timpul acestei etape bătăile inimii se accelerează, respiraţia devine superficială (puţin perceptibilă), ochii se mişcă rapid, muşchii sunt relaxaţi, iar visele sunt cât se poate de intense. În acest moment, undele cerebrale se aseamănă cu cele din timpul “mersului”. Această etapă ocupă între 20 şi 25% din timpul total de somn la adulţii tineri

Motive: Somnul este esenţial vieţii. Animalele de laborator private de somn au murit. Nici oamenii nu par sa fie imuni la efectele lipsei de somn care le ameninţă traiul. Un sondaj condus de American Cancer Society concluzionează faptul că oamenii ce dorm mai puţin de 6 ore pe noapte sau care dorm mai mult de 9 ore, au avut o rată a morţii cu 30% mai mare decât cei care dorm în mod obişnuit 7 – 8 ore. Chiar şi cei care au dormit mai puţin de 6 ore şi în general nu au avut probleme de sănătate au avut o rată a morţii de 1,8 ori mai mare decât cei ce au dormit orele “normale”.

Scopul Somnului:

Există mai multe teorii în această privinţă:

• Teoria adaptivă: Această teorie ne spune că somnul îmbunătăţeşte şansele de supravieţuire ale unui animal. Cele care obişnuiesc să doarmă conform modului lor de viaţă au cele mai mari şanse de supravieţuire. Speciile nocturne au somnul diferit de vânătorii diurni, spre exemplu.
• Teoria Conservării Energiei: Animalele ce au un stil de viaţă alert şi cu metabolismul rapid dorm mai mult decât cele care ard caloriile mai încet, astfel conservându-şi energia pentru partidele de vânătoare.
• Teoria Restaurării: Conform acestei teorii, corpul se restaurează pe parcursul somnului. Cercetătorii cunosc faptul că neuro-toxinele sunt neutralizate în timpul somnului şi faptul că celulele se divid, ţesuturile se sintetizează şi hormoni de creştere sunt eliberaţi în timpul etapelor de somn cu emisii de unde slabe (sau non-REM). Atleţii, spre exemplu, petrec mai mult timp în etapele 3 şi 4 (unde slabe) decât alţii, iar copii şi tinerii de asemenea.
• Teoria Programării-Reprogramării: Această teorie susţine că informaţia inutilă este “ştearsă” şi că informaţia importantă este întipărită într-o memorie mai puternică. Copii, care acumulează informaţie la o rată mult mai mare decât în orice altă etapă evolutivă a vieţii, dorm cel mai mult. Cu toate acestea, somnul poate să nu fie similar întipăririi informaţiilor învăţate la şcoală, spre exemplu.

Cercetări recente indică faptul că somnul REM ar putea fi soluţia. Copiii şi tinerii parcurg în timpul somnului o perioada REM mai mare decât a adulţilor, iar adulţii care sunt la şcoală sau trec prin perioade de solicitare intelectuală acumulativă intensă cunosc o creştere temporală a somnului REM. Când oamenii sunt privaţi de somnul REM sunt mai puţin pricepuţi la a rezolva probleme creative.

Sursa: Wikipedia

Iaurtul

Este gustos, sanatos, perfect pentru diete si necesar pentru o alimentatie echilibrata. Se pare ca a luat nastere dintr-o eroare: din laptele tinut pe vremea aceea intr-un burduf de piele si uitat afara la caldura. Este posibil ca denumirea de iaurt sa derive din cuvantul de origine turca yogur. Despre nasterea iaurtului nu se stie nimic sigur.
Grecii si romanii aminteau deja in scrierile lor despre iaurt. La fel si analele de la curtea lui Francisc I al Frantei. In India era un aliment cu mare succes. Si totusi cel care a adus “faima” iaurtului este microbiologul rus Ilia Ilici Mecinicov, cercetator la Institutul Pasteur, primul care a studiat iaurtul in conditii de laborator. De ce? Pentru a vedea secretul longevitatii populatiei bulgare, mare consumatoare de iaurt. A fost primul care a izolat Lactobaccilus bulgaricus, una dintre bacteriile responsabile de fermentarea laptelui. Astfel, iaurtul i-a adus microbiologul rus Mecinicov un premiu Nobel.

Iaurtul poate fi obtinut din lapte de vaca, oaie, capra, bivolita si camila, fiecare cu un alt continut nutritional. In laptele fermentat se gasesc, in mod natural, doi bacili:Lactobaccilus bulgaricus si Streptococcus termophilus. Ei sunt resposabili de diviziunea lactozei din lapte in acid lactic si glucoza.
Parerile specialistilor despre rolul acestor bacili in organismul uman sunt impartite. Dar majoritatea considera ca nu au un rol activ. Motiv pentru care in iaurturile din comert (exista iaurtul facut in casa) sunt adaugati fermenti probiotici care au rolul de a ajuta flora bacteriana afectata de eventualele medicamente pe care le luam, de stres sau chiar de o alimentatie incorecta. Fermentii probiotici mai ajuta digestia, ne apara de infectiile intestinale si ajuta sistemul imunitar.
Iaurtul ajuta la scurtarea acceselor de durere de stomac si de diaree cu aproape o zi.
In concluzie, un iaurt pe zi ne ajuta sa fim mai sanatosi si, cine stie, sa traim mai mult.

Sursa: sfatul medicului