Compozitia chimica a tutunului si efectele lui asupra organismului

Tutunul contine aproximativ 4000 de substante chimice daunatoare, dintre care peste 40 sunt cancerigene

Continutul în nicotina si alte substante depinde de varietatea de tutun, conditiile si metodele de cultura, precum si de pozitia pe planta a frunzelor recoltate (frunzele de la baza plantei contin în general mai putina nicotina). Din aceste motive exista variatii destul de mari ale continutului diferitelor tipuri de tigari de pe piata. De exemplu, continutul de nicotina poate varia între 0,1 si 1,3 mg/tigareta. Fermentarea (etapa importanta în procesul de prelucrare a tutunului) tinde sa reduca continutul de nicotina si sa creasca continutul altor substante toxice.

Prelucrarea frunzelor de tutun cuprinde în general trei etape: uscarea la aer, îmbatrânirea (conservarea timp de 1 sau mai multi ani) si fermentarea.

Toxicitatea tutunului si fumului de tigara

La prima vedere, identificarea celor peste 4000 de substante chimice din fumul de tutun pare o sarcina insurmontabila. Cercetarile intensive si progresele înregistrate în toxicologie si carcinogeneza din ultimii ani au permis izolarea compusilor cu cea mai crescuta activitate toxica. Dintre toti acestia, monoxidul de carbon si nicotina sunt agentii toxici majori ai fumului de tigara. Dar exista multi altii: oxizi de azot, cianuri, amoniac precum si aldehide volatile.

Hemoglobina din sângele uman are o afinitate de 210 ori mai mare pentru monoxidul de carbon decât pentru oxigen. Aceasta face ca inhalarea fumului de tigara sa diminueze capacitatea de transport a oxigenului de catre sânge. Monoxidul de carbon este fixat de hemoglobina sub forma de carboxihemoglobina, a carei concentratie în sângele fumatorilor atinge 8-9% (fata de 0,5% la nefumatori).

Cancerul cailor respiratorii la fumatori este precipitat adesea de compusii cu efect toxic asupra cililor din mucoasele respiratorii, care produc aparitia metaplaziei. Substantele cu cel mai puternic efect toxic ciliar sunt formaldehida, dioxidul de sulf, acroleina si hidrogen cianidul, dar exista zeci de alti compusi care au asemenea efect.

Efectul cancerigen si toxicitatea genetica constituie un alt aspect important. Gudroanele din fumul de tigara exercita puternice efecte mutagene asupra AND-ului din nucleele celulelor tractului respirator. În ultimele doua decenii a devenit limpede faptul ca fumul de tigara contine puternici factori cancerigeni. Dintre cele peste 43 de substante cancerigene, cele mai de temut sunt benzopirenul, N-nitrosaminele, aldehidele, clorura de vinil, hidrocarburile aromatice (benzenul, fenolii, etc.), etilen-oxidul, arseniu, poloniu, cadmiu, crom, etc.

Compusii chimici periculosi din produsele cosmetice

Din cele mai vechi timpuri se cunosc numeroase exemple privind preocuparea pentru frumusete si infrumusetare. Uleiurile si parfumurile au fost folosite pentru ritualuri stravechi. Egiptenii si grecii aplicau pe fata minerale pentru a evidentia trasaturile. Romanii foloseau parfumuri pe baza de ulei in baie.

In zilele noastre, ca si in trecut, produsele cosmetice contin compusi chimici cu actiune cancerigena, iritanta, mutagena. Pana in sex XIX, femeile foloseau un fond de ten ce continea carbonat bazic de plumb. Acesta se acumula in organism si provoca numeroase probleme psihice, paralizie si chiar moarte.

In topul celor mai periculosi compusi ce se gasesc in cosmetice se afla parabenii. Acesti compusi sunt esterii acidului para-hidroxibenzoic si mimeaza actiunea hormonilor feminini, fapt ce influenteaza evolutia celulelor canceroase, sensibile la schimbari hormonale.

Parabenii sunt conservanti ce se gasesc in majoritatea produselor cosmetice (sampoane, geluri, pasta de dinti) si in lotiunile pentru bebelusi. Parabenii au efect bactericid si fungicid. Sunt folositi si drept conservanti.

Deodorantele si antiperspirantele au aparut in 1890 avand ca si compus activ clorura de aluminiu ce provoca iritatii. Aceasta a fost inlocuita in 1940 de clorhidratul de aluminiu care mai este folosit si azi. Aluminiul se absoarbe prin piele si prezenta lui in organism in cantitate mare contribuie la aparitia tumorilor mamare precum si a bolii Alzheimer.

Plumbul este continut in rujuri si in vopselele de par. Unele marci de vopsele contin de cateva ori mai mult plumb decat cantitatea admisa. Este un cancerigen binecunoscut care afecteaza sistemul hormonal. Este usor absorbit prin piele si se depoziteaza in oase. Mai poate provoca probleme comportamentale, de memorie si de limbaj, dar poate conduce si la o crestere a agresivitatii. Cei mai vulnerabili sunt copiii si femeile insarcinate.

Plumbul, patrunzand in organism este absorbit de catre eritrocite, tesutul osos si nervos, rinichi. Intoxicarea cronica cu plumb duce la dezvoltarea nefritei. Efecetul biochimic consta in inabusirea activitatii eritrocitelor si cresterea cantitatii de plumb in sange. Intoxicarea cronica cu plumb duce la imbolnavire si la atacarea nervilor motori ai terminatiilor, care se reflecta in dereglarea conductivitatii impulsurilor nervoase.

Lauril sulfatul de sodiu (SLS) este un detergent puternic utilizat datorita capacitatii sale de a produce spuma, la fabricarea sapunului, samponului, spumei de ras, pastei de dinti, a spumei de baie. Produsele cosmetice ce contin lauril sulfat de sodiu pot irita pielea, pot produce urticarie, samponul poate determina caderea parului sau pot apare iritatii ale ochilor. Patrunde foarte usor prin piele si poate ajunge la inima, plamani, ficat sau creier.

Alte substante potential iritante sunt alcoolii benzilic si izopropilic, un solvent si o substanta alteranta, adica o substanta care poate modifica structura altor substante chimice. Sunt folositi la parfumarea produselor cosmetice sau a vopselelor de par, in lotiuni de maini, after-shave-uri si parfumuri. Pot provoca greata, dureri de cap, inrosiri ale pielii si depresii. De asemenea, usuca pielea si provoaca crapaturi ale acesteia care pot inlesni dezvoltarea bacteriilor.

Ftalatii se gasesc in lacurile de unghii, in fixativul pentru par si in unele parfumuri. Sunt conservanti cu efect bactericid si fungicid si sunt ingredienti de baza pentru o mare varietate de produse cosmetice si de igiena. Acestia afecteaza plamanii si pot produce malformatii congenitale daca in timpul sarcinii sunt utilizate cosmeticele cu ftalati. De asemenea, conduce la aparitia infertilitatii alaturi de moscul sintetic continut intr-o serie de parfumuri.

Etanolaminele sunt substante care pot afecta grav sanatatea. Sapunurile, sampoanele, gelurile de dus, spumantele de baie, chiar si produsele pentru copii contin acest amestec de substante care in contact cu nitritii care se gasesc in apa, produc nitrozamine, compusi extrem de toxici cu potential cancerigen.

Cele mai periculoase substante chimice (pe langa cele enumerate pana acum) sunt urmatoarele: acidul salicilic (este toxic daca e folosit in cantitati mari sau la persoane cu sensibilitate la salicilati, carora le face rau chiar si folosit in cantitati mici), ureea (folosita in cantitati mari sau in mod repetat este iritanta pentru piele si ochi), colorantii, conservantii in cantitate mare, acidul boric (continut in pudrele de talc, folosit pentru calitatile sale antiseptice, devine toxic daca este ingerat ori inhalat), camforul (in cantitati mari poate provoca stari de confuzie, iritabilitate, hiperactivitate neuromusculara.