H2O – scurt istoric

Apa – nume comun aplicat lichidului compus din hidrogen si oxigen (H2O). Filozofii antici au descris apa ca pe un element de baza tipic substantelor lichide. In 1781, chimistul britanic Henry Cavendish a sintetizat apa prin obtinerea unui amestec de hidrogen si aer. Oricum rezultatele experimentului sau nu au fost clar interpretate pana doi ani mai tarziu, cand chimistul francez Antoine Lavoisier a declarat ca apa nu este un element, ci un compus din hidrogen si oxigen. In documentele stiintifice prezentate in 1804, chimistul francez Ioseph Louis si germanul Alexander VonHumboldt, au demonstrat ca apa este alcatuita din doua volume de hidrogen si unul de oxigen, dupa cum ne arata si formula H2O.

Aproape toti hidrogenii din apa au masa atomica 1. Chimistul american Harold Clayton Urey a descoperit in 1932 retentia in apa a unei cantitati mici – o parte din 6000 – numita si apa grea, sau oxidul de deuteriu (D2O). In 1951 chimistul american Aristid Grosse a descoperit din intamplare ca apa contine de asemenea urme de oxid de tritiu (T2O).

Compusii chimici periculosi din produsele cosmetice

Din cele mai vechi timpuri se cunosc numeroase exemple privind preocuparea pentru frumusete si infrumusetare. Uleiurile si parfumurile au fost folosite pentru ritualuri stravechi. Egiptenii si grecii aplicau pe fata minerale pentru a evidentia trasaturile. Romanii foloseau parfumuri pe baza de ulei in baie.

In zilele noastre, ca si in trecut, produsele cosmetice contin compusi chimici cu actiune cancerigena, iritanta, mutagena. Pana in sex XIX, femeile foloseau un fond de ten ce continea carbonat bazic de plumb. Acesta se acumula in organism si provoca numeroase probleme psihice, paralizie si chiar moarte.

In topul celor mai periculosi compusi ce se gasesc in cosmetice se afla parabenii. Acesti compusi sunt esterii acidului para-hidroxibenzoic si mimeaza actiunea hormonilor feminini, fapt ce influenteaza evolutia celulelor canceroase, sensibile la schimbari hormonale.

Parabenii sunt conservanti ce se gasesc in majoritatea produselor cosmetice (sampoane, geluri, pasta de dinti) si in lotiunile pentru bebelusi. Parabenii au efect bactericid si fungicid. Sunt folositi si drept conservanti.

Deodorantele si antiperspirantele au aparut in 1890 avand ca si compus activ clorura de aluminiu ce provoca iritatii. Aceasta a fost inlocuita in 1940 de clorhidratul de aluminiu care mai este folosit si azi. Aluminiul se absoarbe prin piele si prezenta lui in organism in cantitate mare contribuie la aparitia tumorilor mamare precum si a bolii Alzheimer.

Plumbul este continut in rujuri si in vopselele de par. Unele marci de vopsele contin de cateva ori mai mult plumb decat cantitatea admisa. Este un cancerigen binecunoscut care afecteaza sistemul hormonal. Este usor absorbit prin piele si se depoziteaza in oase. Mai poate provoca probleme comportamentale, de memorie si de limbaj, dar poate conduce si la o crestere a agresivitatii. Cei mai vulnerabili sunt copiii si femeile insarcinate.

Plumbul, patrunzand in organism este absorbit de catre eritrocite, tesutul osos si nervos, rinichi. Intoxicarea cronica cu plumb duce la dezvoltarea nefritei. Efecetul biochimic consta in inabusirea activitatii eritrocitelor si cresterea cantitatii de plumb in sange. Intoxicarea cronica cu plumb duce la imbolnavire si la atacarea nervilor motori ai terminatiilor, care se reflecta in dereglarea conductivitatii impulsurilor nervoase.

Lauril sulfatul de sodiu (SLS) este un detergent puternic utilizat datorita capacitatii sale de a produce spuma, la fabricarea sapunului, samponului, spumei de ras, pastei de dinti, a spumei de baie. Produsele cosmetice ce contin lauril sulfat de sodiu pot irita pielea, pot produce urticarie, samponul poate determina caderea parului sau pot apare iritatii ale ochilor. Patrunde foarte usor prin piele si poate ajunge la inima, plamani, ficat sau creier.

Alte substante potential iritante sunt alcoolii benzilic si izopropilic, un solvent si o substanta alteranta, adica o substanta care poate modifica structura altor substante chimice. Sunt folositi la parfumarea produselor cosmetice sau a vopselelor de par, in lotiuni de maini, after-shave-uri si parfumuri. Pot provoca greata, dureri de cap, inrosiri ale pielii si depresii. De asemenea, usuca pielea si provoaca crapaturi ale acesteia care pot inlesni dezvoltarea bacteriilor.

Ftalatii se gasesc in lacurile de unghii, in fixativul pentru par si in unele parfumuri. Sunt conservanti cu efect bactericid si fungicid si sunt ingredienti de baza pentru o mare varietate de produse cosmetice si de igiena. Acestia afecteaza plamanii si pot produce malformatii congenitale daca in timpul sarcinii sunt utilizate cosmeticele cu ftalati. De asemenea, conduce la aparitia infertilitatii alaturi de moscul sintetic continut intr-o serie de parfumuri.

Etanolaminele sunt substante care pot afecta grav sanatatea. Sapunurile, sampoanele, gelurile de dus, spumantele de baie, chiar si produsele pentru copii contin acest amestec de substante care in contact cu nitritii care se gasesc in apa, produc nitrozamine, compusi extrem de toxici cu potential cancerigen.

Cele mai periculoase substante chimice (pe langa cele enumerate pana acum) sunt urmatoarele: acidul salicilic (este toxic daca e folosit in cantitati mari sau la persoane cu sensibilitate la salicilati, carora le face rau chiar si folosit in cantitati mici), ureea (folosita in cantitati mari sau in mod repetat este iritanta pentru piele si ochi), colorantii, conservantii in cantitate mare, acidul boric (continut in pudrele de talc, folosit pentru calitatile sale antiseptice, devine toxic daca este ingerat ori inhalat), camforul (in cantitati mari poate provoca stari de confuzie, iritabilitate, hiperactivitate neuromusculara.

Intoxicatia cu substante chimice

INTOXICATIA CU MONOXID DE CARBON (CO)

Monoxidul de carbon este un gaz asfixiant, toxic, inodor si incolor care se formeaza printr-o oxidare incompleta a substantelor care contin carbon. Acest proces are loc in cazul arderii la temperaturi inalte, in locuri lipsite de oxigen, formandu-se CO in locul CO2.

Intoxicatia cu CO se produce ca urmare a amestecarii CO cu hemoglobina din sange formand carboxihemoglobina, rezultand o scadere a cantitatii de oxigen care ajunge la celule.

Simptomele sunt in functie de gravitatea intoxicatiei: in cazurile mai usoare:: cefalee, agitatie, tuse cu dispnee, tahicardie, hipotensiune arteriala. In cazurile grave:: bronhospasm, insuficienta respiratorie, coma, stare de soc.

Tratament De obicei tratamentul implica oxigenoterapie pentru scaderea rapida a nivelului monoxidului de carbon din sange si tratare a simptomelor severe.

Daca nu este tratata, intoxicatia severa cu monoxid de carbon determina lezarea creierului, a inimii sau chiar moartea.

INTOXICATIA CU INSECTICIDE ORGANOFOSFORICE

Cele mai des folosite insecticide organofosforice in agricultura sunt: parathionul, dicorvosul, tetraetil pirofosfatul,tricorfonul, malathionul, etc. Substantele toxice pot fi absorbite prin piele, inhalatie sau ingestie, iar intoxicatiile acestea sunt foarte grave.
Simptomele intoxicatiei sunt:
- greturi, varsaturi, ameteli, salivatie abundenta, transpiratii, diaree, dureri abdominale (in formele usoare)
- tulburari de vorbire, micsorarea pupilei, coma, lacrimare abundenta, cianoza, tulburari respiratorii, hipotensiune, tahicardie, trasnspiratii ale memebrelor (in formele grave).
Tratamentul presupune decontaminarea pielii, tratarea convulsiilor, a insuficientei respiratorii si administrarea de atropina intravenos< pana la dilatarea pupilelor si cresterea frecventei cardiace sau administrarea de obidoxima.

INTOXICATIA CU ALCOOL ETILIC

Intoxicatia cu alcool etilic este cel mai frecvent tip de intoxicatie (doza mortala la un adult este de 300-600 g).
Simptomele sunt diferite in functie de fomele de intoxicatie si reprezentate de mirosul de alcool al respiratiei, transpiratie, tulburari de comportament, diminuarea reflexelor, varsaturi etc.
Tratamentul consta in administrarea pe cale venoasa de glucoza concentrata, vitamina B1 si sulfat de magneziu.

INTOXICATIA CU METANOL

Alcoolul metilic este folosit ca solvent pentru lacuri si vopsele, aditiv si combustibil, fiind una dintre cele mai toxice substante.
Simptomele se manifesta prin insuficienta respiratorie, scaderea frecventei cardiace, cefalee, ameteli, scaderea mictionarii (urinarii), stare de confuzie, vedere incetosata, coma, manifestari abdominale, etc.
Tratamentul consta in administrarea etanolului si a acidului folic.

INTOXICATIA CU ETILENGLICOL

Etilenglicolul este un lichid utilizat ca antigel.
Simptomele se manifesta prin greturi, varsaturi, tahicardie, hipertensiune, cresterea frecventei respiratorii, dureri lombare, convulsii, coma, etc.
Tratamentul consta in administrarea etanolului si a acidului folic.

INTOXICATIA CU HIDROCARBURI

Cele mai utilizate hidrocarburi sunt benzinele, lubrifiantii, motorina, uleiurile de motor, gazolina, tetraclorura de carbon, etc. Intoxicatia cu acestea se face prin ingestie, prin respiratie sau prin piele.
Simptomele se manifesta in functie de tipul de hidrocarbura, prin convulsii, pneumonii toxice, insuficienta cardiaca, tulburari hepatice, tulburari mentale, hemoragii, tulburari mentale, coma, etc.
Tratamentul se incepe cu decontaminare prin spalare cu apa si sapun si administrare de oxigen si de N-acelicisteina (in cazul intoxicaxiei cu tetraclorura de carbon).

Sursa: SfatulMedicului