Consumul crescut de cofeina stimuleaza dezvoltarea tumorilor

Un consum crescut de cofeina poate stimula cu aproape 70% dezvoltarea tumorilor canceroase mari, potrivit unui studiu al cercetatorilor de la universitatile Harvard si Tokyo Woman’s Medical, preluat de presa britanica de specialitate.

Rezultatele studiului arata ca mai mult de patru cesti de cafea pe zi cresc riscul de a face cancer si ca un consum mare de bauturi cofeinizate ajuta tumorile mai mari de doi centimetri sa se dezvolte.

Cercetatorii au descoperit ca femeile care consuma multe bauturi cofeinizate au un risc mai mare cu 68% de a se imbolnavi de cancer de san. Studiile nu au aratat exact in ce mod influenteaza cofeina dezvoltarea tumorilor canceroase, insa oamenii de stiinta sunt de parere ca o cantitate prea mare influenteaza cresterea tumorilor.

Studiul, efectuat timp de 10 ani, a implicat aproape 40.000 de femei de peste 45 de ani. Acestea au dat cercetatorilor detalii cu privire la dieta lor, inclusiv cata cofeina consuma in mod regulat. in timpul studiului, peste 1.100 dintre subiecti s-au imbolnavit de cancer la san.

Studii anterioare au aratat ca prea multa cofeina creste riscul unei pierderi de sarcina. De asemenea, in urma cu cateva luni, mai multe

organizatii de sanatate au tras un semnal de alarma privind numarul tot mai mare al elevilor care devin dependenti de bauturile energizante, care contin de noua ori mai multa cofeina decat o ceasca de cafea.

Sursa NewsIn

Cafeina – un drog

Ce este cafeina?

Cafeina este un drog consumat în mod frecvent. Se gaseste în diferite bauturi ca ceaiul negru, cafeaua, bauturi acidulate care contin cola si ciocolata. De asemenea, cafeina este adaugata si în compozitia altor bauturi, si este un ingredient prezent în unele medicamente eliberate fara reteta, cum ar fi cele pentru dureri de cap, raceala, alergii, antialgice si pilule pentru mentinerea starii de veghe.
Cca 80% din populatia adulta consuma cafeina, si cca 20% consuma peste 350 mg/zi – cantitate suficienta pentru a produce dependenta fizica.

Ce determina continutul în cafeina al unui produs?

Metoda de preparare a ceaiului sau cafelei determina continutul de cafeina al bauturii. O ceasca de cafea instant contine cca 65 mg cafeina, în timp ce cafeaua filtrata contine cca 110 mg/ceasca. Ceaiul negru si majoritatea bauturilor racoritoare cu cafeina contin cca 30-65 mg/portie. Bauturile din ciocolata fierbinte contin cca 5 mg/ceasca, în timp ce batoanele de ciocolata pot contine între 10 si 40 mg per 60 g.

Este cafeina periculoasa?

Efectele fiziologice ale cafeinei pot fi vazute dupa consumarea a doar 1-3 cesti de cafea. Raportat la greutatea corporala, copiii cu varsta de 1-5 ani sunt cei mai mari consumatori de cafeina. Un copil care bea o cutie de bautura racoritoare cu cafeina ingereaza echivalentul a 4 cesti de cafea pentru un adult.

Cafeina este absorbita cu usurinta în organism, nivelul sangvin atingand valoarea maxima la cca. 30 minute dupa ingestie. Viteza eliminarii ei din sange variaza de la cateva ore la adult la cateva zile la nou-nascut. Viteza eliminarii este redusa în timpul sarcinii si prin folosirea anticonceptionalelor orale. Fumatul, pe de alta parte, pare sa creasca rata de eliminare a cafeinei din corp. Din acest motiv ingestia de cafeina ar trebui sa fie mult redusa sau eliminata complet de persoanele care încearca sa renunte la fumat, pentru a împiedica cresterea nivelului cafeinei în sange si posibila crestere a dorintei dupa nicotina.

Cafeina poate produce multe efecte, printre care:

• Creste nivelul zaharului din sange (ceea ce da senzatia unei cresteri a disponibilului de energie)
• Creste nivelul grasimilor sangvine
• Creste tensiunea arteriala
• Stimuleaza sistemul nervos central (organismul nu mai resimte nevoia de odihna)
• Batai cardiace neregulate
• Creste pierderea urinara de calciu si magneziu (ceea care poate avea un impact negativ pe termen lung asupra sanatatii osoase)
• Creste secretia acida a stomacului (agraveaza ulcerul gastric)
• Tremur, iritabilitate, nervozitate
• Insomnie si dereglarea orarului somnului
• Anxietate si depresie
• Accentueaza simptomele sindromului premenstrual (SPM)

S-a demonstrat ca datorita consumului de cafeina creste riscul aparitiei anumitor boli, printre care se numara si bolile cardio-vasculare si cancerul.

Cancer
Desi studiile pe animale arata ca de una singura cafeina nu produce cancer, cafenia sau cafeaua par sa creasca frecventa cu care alti factori carcinogeni induc tumori. Exista cateva studii care au evidentiat o legatura între consumul de cafea si cancerele umane. Adventistii care folosesc cafea au un risc mai mare de cancer de colon si de vezica urinara. Consumul de cafea a fost implicat si în cancerele renal, ovarian si de intestin gros, în timp ce consumul de ceai a fost asociat cu cresterea riscului de cancer de rect, dar nu si de colon.

Cafeina si alte metilxantine (teofilina din ceai si teobromina din ciocolata) au fost identificate ca posibili factori de risc si pentru cancerul mamar. Exista dovezi si ca metilxantinele cresc riscul de boala fibrochistica mamara, o boala benigna care poate creste riscul de cancer mamar. Unii cercetatori sunt de parere ca simptomele acestei boli se amelioreaza daca metilxantinele sunt eliminate din dieta.
Tulburari gastro-intestinale
Cafeaua si ceaiul reduc semnificativ absorbtia fierului – cu 40 si respectiv 60%. Cafeina are un efect negativ asupra balantei calciului, reducand absorbtia calciului si crescand pierderea de calciu prin urina. De asemenea, cafeaua scade presiunea sfincterului esofagian inferior, contribuind astfel la aparitia pirozisului (arsuri retrosternale).
Ce este cafeinismul?
La animale, dozele foarte mari de cafeina determina agresivitate si comportament psihotic. La om, consumul a 650-1000 mg/zi determina aparitia cafeinismului, sindrom practic identic cu nevroza anxioasa. Persoanele sensibile la cafeina manifesta anxietate si depresie severa dupa consumul unei doze de numai 300 mg de cafeina. Pediatrii sunt îngrijorati de faptul ca atat de multi copii consuma cafeina, care poate determina comportament hiperactiv.
Da cafeina dependenta?
Multi din cei care folosesc cu regularitate cafeina sunt surprinsi sa constate cat de greu le vine sa renunte la ea. Dependenta, evidentiata de simptomele sindromului de întarcare, se poate instala dupa numai 6-15 zile de expunere la 600 mg sau mai mult de cafeina zilnic.

Persoanele care au devenit dependente de cafeina se pot astepta ca simptomele de întarcare sa apara la 12-24 ore dupa ultima doza de cafeina. Acestea difera de la un individ la altul, dar de obicei sunt reprezentate de dureri de cap, oboseala, apatie si (posibil) anxietate. De obicei aceste simptome ating apogeul la 36 ore si dispar la sfarsitul primei saptamani. Metodele de detoxificare pot varia de la renuntarea brusca la scaderea treptata a consumului si folosirea analgezicelor pentru a usura simptomele. Cafeina este un drog care da dependenta si folosirea lui regulata poate avea efecte necunoscute pe termen lung. Folosirea unei substante chimice pentru a te simti bine este un comportament de risc, care poate deschide poarte pentru folosirea altor droguri. Întrucat cafeaua si ceaiul contin numerosi compusi chimici în afara de cafeina, care pot produce efecte fiziologice sau psihologice, este recomandabila evitarea chiar si a bauturilor decafeinizate.
Recomandari

1. Alegeti cafea surogat din cereale sau ceaiuri din plante medicinale în loc de cafea, ceai, cola sau alte bauturi care contin cafeina.
2. Produsele care contin cafeina vor fi folosite numai la sfatul expres al medicului.
3. Femeile însarcinate si care alapteaza, precum si copiii vor evita orice produs care contine cafeina.
4. Daca doriti totusi sa consumati ciocolata si cacao, folositi-le rar si în cantitati foarte mici. Granulele din roscove (ceratonia) sunt un înlocuitor bun al ciocolatei.
5. Formati-va obiceiul de a bea apa curata, sucuri de fructe si legume. Daca simtiti nevoia de a bea ceva cald învatati sa folositi ceaiuri din plante medicinale sau bauturi pe baza de cereale în loc de ceai sau cafea decafeinizate.

Sursa Sanatate

Cateva efecte benefice ale consumului de cafea

Cafeaua (atat normala cat si decofeinizata) are un numar mare de antioxidanti cum ar fi acidul clorogenic (unul din componenti responsabili pentru aroma cafelei) si magneziul. Acesti compusi pot creste sesibilitatea la insulina si pot contribui la scaderea riscului pentru diabet de tip II.

Cafeaua stimuleaza secretia de saliva si de suc gastric precum si tranzitul intestinal, favorizand digestia, de aceea nu este recomandata celor cu afectiuni precum gastrita, ulcerul gastric sau duodenal.

Cafeaua contine antioxidanti (fenol, arome volatile) care impiedica distrugerea celulelor si, implicit, declansarea unor boli, iar acidul colorgenic reduce concentratia de glucoza. Un consum de pana la 3 cesti de cafea pe zi se pare ca reduce riscul afectiunilor cardiovasculare.

Cofeina, principalul element din compozitia bobului de cafea, stimuleaza sistemul nervos, creste activitatea intelectuala, reduce temporar starea de oboseala si favorizeaza digestia, stimuland activitatea aparatului excretor.

Cofeina actioneaza asupra tubului respirator si este un bun remediu impotriva durerilor de cap si a migrenelor pentru ca dilateaza vasele de sange.

Cofeina scade nivelul de depresie si anxietate, precum si riscul de suicid

Cafeaua poate ajuta la prevenirea cariilor dentare. Cafeaua preparata din boabe prajite de cafea are proprietati antibacteriene impotriva anumitor microrganisme, incluzand aici si Streptococcus mutans (S. mutans), principala cauza a cariilor dentare. Toate tipurile de cafea au proprietati antiadezive datorate atat substantelor existente in mod natural in boabe, cat si a celor ce apar in urma prajirii acestora. Totusi se poate emite ipoteza conform careia, datorita efectului antibacterial si antiadeziv, cafeaua poate reduce colonizarea S. mutans pe suprafata dintilor si poate fi efectiva in prevenirea caderii dintilor cauzata de S. mutans.