1901 – Emil Adolf von Behring – tratamentul cu ser specific al difteriei şi pentru contribuţia sa la elaborarea “teoriei hormonale a imunităţii
1902 – Ronald Ross – lucrările în care evidenţiază rolul ţânţarilor ca sursă transmiţătoare a malariei
1903 – Niels Ryberg Finsen – Tratamentul cu raze luminoase concentrate şi răcite, mai ales în lupus
1904 – Ivan Pavlov – Lucrările din domeniul fiziologiei digestiei
1905 – Robert Koch – Descoperirea agentului patogen al tuberculozei
1906 – Camillo Golgi, Santiago Ramón y Cajal – Cercetări asupra structurii sistemului nervos
1907 – Charles Louis Alphonse Laveran – Descoperirea rolului jucat de protozoare la producerea îmbolnăvirilor
1908 – Ilia Ilici Mecinikov – Descoperirea fagocitozei şi elaborarea „teoriei fagocitare a imunităţii“
- Paul Ehrlich – Lucrările în domeniul imunologiei şi chimioterapiei sifilisului
1909 – Emil Theodor Kocher – Lucrările din domeniul fiziologiei, patologiei şi chirurgiei glandei tiroide
1910 – Albrecht Kossel - Lucrările în domeniul constituenţilor proteici şi nucleoproteici din celule
1911 – Allvar Gullstrand – Lucrari de dioptrica a ochiului
1912 – Alexis Carrel – Lucrări privind structura vasculară şi transplantarea vaselor sanguine şi a organelor.
1913 – Charles Robert Richet – Descoperirea anafilaxiei, un caz particular al fenomenului imunitar.
1914 – Robert Bárány – Lucrări de fiziologie şi patologie a aparatului vestibular
1919 – Jules Bordet – Descoperiri legate de imunitate
1920 – August Krogh – Descoperirea mecanismului de reglare a circulaţiei capilare si a schimbului de gaze la nivel pulmonar.
1922 – Archibald Vivian Hill - Explicarea procesului de producere a energiei musculare
Otto Fritz Meyerhof – Lucrări asupra consumului de oxigen si metabolism al acidului lactic în muşchi.
1923 – Frederick Banting şi John James Richard MacLeod – Contribuţia adusă în descoperirea şi introducerea în terapeutică a insulinei
1924 -Willem Einthoven – descoperirea mecanismului electrocardiogramei
1926 – Johannes Fibiger – Descoperirea carcinomului spiropter.
1927 – Julius Wagner-Jauregg – Utilizarea malarioterapiei în paralizia generală
1928 – Charles Nicolle – Cercetările de epidemiologie asupra tifosului exantematic.
1929 – Christiaan Eijkman – Descoperirea vitaminei antinevritice.
Frederick Gowland Hopkins – Descoperirea vitaminelor stimulatoare ale creşterii.
1930 – Karl Landsteiner – Descoperirea grupelor sanguine.
1931 -Otto Heinrich Warburg – Descoperirea fermentului respirator
1932 – Charles Scott Sherrington şi Edgar Douglas Adrian – Descoperiri privind funcţiile neuronului.
1933 – Thomas Hunt Morgan – Descoperirea rolului jucat de cromozomi în ereditate.
1934 – George Hoyt Whipple, George Richards Minot, William Parry Murphy – Descoperiri privind tratamentul ficatului în caz de anemie.
1935 – Hans Spemann – Descoperirea efectului „organizator“ în dezvoltarea embrionului.
1936 – Henry Hallett Dale, Otto Loewi - Descoperiri privind transmiterea chimica a influxului nervos
1937 – Albert Szent-Györgyi – Evidenţierea mecanismului proceselor biologice de oxidare şi descompunere a vitaminei C
1938 – Corneille Heymans – Descoperirea rolului jucat de mecanismele sino-aortice în reglarea respiraţiei.
1939 – Gerhard Domagk – Studiul asupra sulfamidelor.
1943 – Henrik Dam, Edward Adelbert Doisy – descoperirea vitaminei K
1944 – Joseph Erlanger şi Herbert Spencer Gasser – Descoperiri privind funcţiile intens diferenţiate ale fibrelor nervoase elementare
1945 – Alexander Fleming, Ernst Boris Chain, Howard Walter Florey – Descoperirea penicilinei şi a acţiunii sale terapeutice în diverse boli infecţioase.
1946 – Hermann Joseph Muller – Crearea radiogeneticii şi studiul mutaţiilor produse de razele X.
1947 – Carl Fedinand Cori, Gerty Cori – Descoperirea mecanismului biosintezei glicogenului.
Bernardo Houssay – Descoperirea rolului jucat de hormonul lobului hipofizar anterior în metabolismul zahărului.
1948 – Paul Hermann Müller – Descoperirea eficacităţii produsului DDT ca insecticid de contact
1949 – Walter Rudolf Hess – Descoperirea rolului hipotalamusului în coordonarea activităţii organelor interne
Egas Moniz – Descoperirea valorii terapeutice a lobotomiei în anumite psihoze.
1950 – Edward Calvin Kendall, Tadeus Reichstein, Philip Showalter Hench – Descoperiri privind hormonii corticosuprarenali, structura şi acţiunea lor biologică.
1951 – Max Theiler – Descoperirea virusului febrei galbene şi a combaterii sale
1952 – Selman Waksman – Descoperirea streptomicinei, antibiotic eficace împotriva tuberculozei.
1953 – Fritz Albert Lipmann – Descoperirea coenzimei A şi a importanţei sale în metabolismul intermediar
Hans Adolf Krebs – Descoperirea ciclului tricarboxilic care are loc în procesele de oxido-reducere la nivel celular
1954 – John Franklin Enders, Thomas Huckle Weller, Frederick Chapman Robbins – Descoperirea posibilităţii de a cultiva virusurile poliomielitice pe ţesuturi de diferite tipuri.
1955 – Hugo Theorell – Descoperirea modului de acţiune a enzimelor oxidante.
1956 – André Frédéric Cournand, Werner Forssmann şi Dickinson W. Richards – Descoperiri privind privind cateterismul cardiac şi modificările patologice ale sistemului circulator.
1957 – Daniel Bovet – Sinteza unor compuşi antihistaminici şi a diferiţilor relaxanţi musculari.
1958 – George Wells Beadle, Edward Lawrie Tatum, Joshua Lederberg – Lucrările din domeniul geneticii moleculare
Joshua Lederberg – Descoperiri legate de recombinările materialului genetic al bacteriilor.
1959 – Severo Ochoa, Arthur Kornberg – Descoperirea mecanismului biosintezei acizilor nucleici (ARN şi ADN) şi a rolului acestora în ereditate.
1960 – Frank Macfarlane Burnet, Peter Medawar – Descoperirea toleranţei imunologice şi explicarea ei
1961 – Georg von Békésy – Descoperirea mecanismului fizic al stimulării formaţiilor cohleare
1962 – Francis Crick, James D. Watson, Maurice Wilkins – Descoperirea ADN-ului
1963 – John Carew Eccles, Andrew Huxley, Alan Lloyd Hodgkin – Descoperirea mecanismelor ionice implicate în ecitarea şi inhibiţia porţunilor periferice şi centrale ale membranei celulei nervoase
1964 – Konrad Bloch, Feodor Lynen – Descoperirea mecanismnului biochimic al sintezei colesterolului şi acizilor graşi
1965 – André Lwoff, Jacques Monod, François Jacob – Lucrările lor referitoare la reglarea genetica a sintezei proteinelor în celula vie
1966 – Peyton Rous – Descoperirea unor virusuri cancerigene.
Charles Brenton Huggins – Descoperiri privind tratamentul hormonal al cancerului de prostată.
1967 – Ragnar Granit, Haldan Keffer Hartline, George Wald – Descoperiri privind procesele vizuale fiziologice şi chimice fundamentale
1968 – Marshall Warren Nirenberg, Har Gobind Khorana – Aportul la descoperirea codului genetic.
Robert W. Holley – Reuşita „citirii“ pentru întâia oară a secvenţei complete a nucleotizilor unei molecule de ARN-solubil.
1969 – Max Delbrück, Alfred Hershey şi Salvador Luria – Descoperiri privind substanţele neurotransmiţătoare şi mecanismul depozitării, eliberării, şi inactivării lor
1970 – Bernard Katz, Ulf von Euler, Julius Axelrod – Descoperirea mecanismelor ionice implicate în ecitarea şi inhibiţia porţunilor periferice şi centrale ale membranei celulei nervoase
1971 – Earl Wilbur Sutherland Jr. – Descoperiri în domeniul mecanismelor de acţiune a hormonilor
1972 -Gerald Edelman, Rodney Robert Porter – Descoperirea structurii anticorpului (a moleculei de imunoglobulină)
1973 – Karl von Frisch, Konrad Lorenz, Nikolaas Tinbergen – Studiile privind comportamentul animal, care deschid perspective psihiatriei, medicinii psihosomatice şi ecologiei aplicate.
1974 – Albert Claude, Christian de Duve, George Emil Palade – Descoperirile de infrastructură celulară, în special a ribozomilor, loc de descifrare a mesajului ereditar şi de biosinteză a proteinelor.
1975 – David Baltimore, Howard Martin Temin, Renato Dulbecco – Studiul interacţiunii dintre acizii nucleici ai virusurilor cancerigene şi genomul celular
1976 – Baruch Samuel Blumberg, Daniel Carleton Gajdusek – Descoperirea noilor mecanisme ale originii şi diseminarii bolilor infecţioase
2007 – Mario Capecchi, Sir Martin Evans, Oliver Smithies – Pentru cercetările în domeniul modificărilor genetice realizate asupra organismului şoarecilor prin intermediul celulelor stem.
2008 – Harald zur Hausen, Françoise Barré-Sinoussi, Luc Montagnier – Pentru descoperirea faptului că virusul papilomului uman cauzează cancer cervical, Pentru descoperirea virusului imunodeficienţei umane
