Dem Radulescu a fost “construit” din bucatele. Dem Radulescu nu a dorit sa fie mare. Dem Radulescu a jucat, a spus trei replici, dar le-a spus cu tot sufletul. Pe Dem Radulescu l-a pupat Calboreanu pe frunte si i-a spus: “Iti doresc sa ai o cariera frumoasa!” (Dem R.)
Momente comice: AICI
Infectiile urogenitale pot cauza modificari celulare ce constituie punct de plecare pentru cancere. La fel ca si in cazul cancerului de col uterin la femei, cancerul penian la barbati se poate datora infectiilor virale, care sunt frecvent asimptomatice si se pot contacta pe cale sexuala. Viata sexuala prea liberala, cu partenere multiple, “aventurile” cresc riscul infectiilor si implicit si riscul cancerului de penis. Un alt factor de risc: igiena deficitara a organelor genitale. Aveti grija si la indepartarea secretiilor ce se aduna in santul circular de sub preputiu.
Se stie ca la persoanele cu reglementari religioase severe (limitand viata sexuala doar la cupluri stabile) si care practica circumcizia (indepartarea preputiului si lasarea glandului descoperit) nu exista cancer de penis. Dupa circumcizie nu se mai pot aduna secretii. Nu e nevoie insa de circumcizie, doar de o igiena riguroasa.
La barbatii mai in varsta, prostata poate prezenta modificari: hipertrofie benigna, adenom de prostata sau chiar cancer. Prostata fiind situata in jurul uretrei, o tumora avansata da tulburari urinare: dificultati urinare (jet slab), eventual incontinenta urinara. Nu asteptati sa apara simptomele! Ar fi bine ca orice barbat peste 40 de ani sa se prezinte odata pe an la urolog pentru un consult, chiar daca nu are semne de infectie (scurgeri, usturime, mancarime, dureri). Prin tuseu rectal (examinare manuala prin anus) se pot depista in mod simplu si nedureros modificari ale prostatei (precum si unele tumori ale rectului). Nu am pomenit aici de alte tumori (de ex. de tumori testiculare), dar cu ocazia consultului urologic, medicul poate controla si organele genitale externe.
Cancerul de col uterin a afectat mai demult femei intre 30-50 de ani. Astazi se observa ca apare tot mai frecvent si sub 30 de ani.
Colul uterin este partea de jos a uterului, care atarna in vagin (uterul comunica cu vaginul prin colul uterin). Colul poate fi atins de penis in timpul actului sexual. Datorita acestei asezari (cum reiese si din natura factorilor de risc) exista o sensibilitate ridicata a colului la microtraumatisme si infectii.
Factori de risc:
- inceperea precoce a vietii sexuale (risc crescut de 2 ori), deoarece colul uetrin inca nu este complet maturizat si este mai vulnerabil. Colul uterin este mai vulnerabil si imediat dupa nastere, de aceea se recomanda evitarea raportului sexual nu numai in ultima perioada a sarcinii (incepand dupa luna a 7-a de sarcina, datorita riscului provocarii nasterii premature) ci si in primele 6 saptamani dupa nastere.
- avorturi provocate (chiuretaje) repetate si numar mare de nasteri
- igiena deficitara a organelor genitale si a actului sexual
- viata sexuala dezordonata reprezinta cel mai important factor de risc. Infectia cu HPV (papilloma virus uman) sau cu virus hepatic genital se transmit prin contact sexual. Nu dau neaparat simptome de infectie genitala, in schimb determina modificari celulare, fiind punct de plecare pentru dezvoltarea cancerului de col uetrin.
Oricum, infectiile genitale repetate, de orice fel, constituie “minitraumatisme”, care irita si fragilizeaza colul uterin. De aceea, femeile care au avut parteneri multiplii, parteneri ocazionali sau chiar un singur partener, dar care la randul lui a avut mai multe partenere, au sanse mult mai mari de a face cancer de col uterin.
Un alt factor de risc ce nu se poate neglija este fumatul.
Manifestarile cancerului de col uterin (scurgeri, hemoragii, dureri, etc..) apar tarziu, cand boala a ajuns intr-un stadiu prea avansat.
Pentru a descoperi boala in stadiu initial, este necesar ca femeile sa se prezinte in mod regulat, odata pe an pentru efectuarea testului citovaginal. Este vorba de toate femeile intre 20-65 de ani, care au fost vreodata active sexual, chiar si in absenta oricarei manifestari de boala.
Testul citovaginal Babes-Papanicolau este simplu, rapid si nedureros; inseamna analizarea la microscop a frotiului realizat din secretiile recoltate din vagin, de pe colul uterin. Astfel se pot detecta celule anormale, modificari celulare, care daca nu sunt tratate, in timp duc la dezvoltarea cancerului de col uterin. Medicul poate indica si alte examinari, de ex. colposcopie, conizatie, biopsie tintita.
Cancerul de col uterin descoperit in stadiul initial si tratat corect se vindeca
Statistica:
Situatia Romaniei este demna de disperare: primul loc in Europa si al terilea loc in lume, dupa Peru si Thailanda. Si asta datorita faptului ca femeile la noi nu binevoiesc sa participe la depistarea activa a cancerului de col uterin prin testul citovaginal. De aceea, la noi mai putin de 30% din cancerele de col uterin sunt descoperite in stadiu precoce, desi ar putea fi descoperite in proportie de peste 90% daca femeile ar fi constiente si nu neglijente.
Examenul ginecologic este necesar in caz de:
- mancarme, usturime, durere in zona genitala; scurgeri (secretii vaginale urat mirositoare, galben-verzui); suspiciune de boala cu transmitere sexuala
- probleme cu ciclul menstrual, neregularitate, sangerare intensa sau sangerari in afara menstruatiei
- dureri joase de burta, durere la urinare sau in timpul actului sexual, sau alte tulburari de viata sexuala
- daca ati ramas gravida
Fibromul uterin (miom, fibromiom) nu este cancer. Este o tumora benigna a uterului, care apare cel mai adesea la femei intre 35-50 de ani. Prezenta fibroamelor, prin simptomele determinate si prin complicatiile aparute constituie o stare de boala care trebuie rezolvata. Mail ales ca, pana la obtinerea rezultatului examenului histopatologic, nu se stie sigur, daca o tumora are caracter benign sau nu: poate fi vorba si de un cancer uterin. De asemenea poate fi prezent simultan un fibrom si un cancer uterin sau alta afectiune (de ex. fibromul poate masca prolapsul genital).
Factorii de risc:
- hiperestrogenia (excesul de estrogeni, mai ales cazul femeilor care nu au copii
- obezitate, hipertensiune arteriala, gusa, distrofie mamara.
Fibromul uterin poate cauza o serie de simptome (dar poate fi si asimptomatic) si poate duce la complicatii:
- hemoragie, cel mai adesea menometroragie (sangerari abundente si prelungite in timpul menstruatiei si sangerari in afara menstruatiei), cu consecintele posibile ale hemoragiei acute (soc) sau cronice (anemie)
- leucoree: secretii abundente care, daca apar, pot evolua spre pioree: eliminarea de puroi
- durere: nu este obligatorie; prezenta durerii denota de obicei o complicatie.
Complicatii:
- afectarea functiei de reproducere: fibromul poate fi raspunzator de sterilitate, pierderi repetate de sarcina, nastere prematura, complicatii hemoragice la nastere.
- compresiunea pe organele vecine, determinand:
- tulburari vezicale si rectale (senzatie permanenta de necesitate de urinare sau de defecatie; incontinenta urinara; constipatie)
- tulburari circulatorii venoase, cu aparitia varicelor si edemului la membrele inferioare.
- compresiune pe nervi, cauzand dureri
- degenerare si necrobioza aseptica, apoi septica.
In urma aparitiei simptomelor si examenului clinic sau la un control ecografic se poate descoperi formatiunea tumorala, dar diacnosticul de certitudine (e fibrom sau e cancer) se poate pune doar in urma examenului histopatologic (prin chiuretaj biopsic sau prin operatie si examinarea formatiunii indepartate)
Cancerul mamar apare cel mai frecvent la femei intre 40 si 60 de ani, dar este posibil la orice varsta si, foarte rar, chiar si la barbati.
Factori de risc:
- femeia nu are copii, sau prima sarcina a avut-o peste varsta de 30 de ani
- nu si-a alaptat copiii
- menarha precoce (prima menstruatie a avut-o inainte de 11-12 ani)
- menopauza tardiva (peste 47-48 de ani)
Factorii sus-amintiti au in comun expunerea excesiva la hormonii estrogeni naturali, care actioneaza in perioada fertila a femeii: intre menarha si menopauza, si “fac pauza” sau se reduc in cantitate cand femeia este insarcinata sau alapteaza.
- excesul de hormoni estrogeni: folosirea anticonceptionalelor orale ( tablete contraceptive) pe baza de estrogeni, sau terapie hormonala pentru ameliorarea simptomelor climacteriului. Acestea reprezinta un “plus” de estrogeni. (Bineinteles nu este vorba de un tratament hormonal de ncesitate, pentru reducerea la normal a echilibrului in organism, in caz de insuficienta hormonala – care este cu totul altceva)
- Traumatismele sanului: lovire, impungere, etc.
- iradierea, expunerea excesiva la razele UV (la soare sau solariu)
- obezitatea (la care se asociaza si hiperestrogenie)
- excesul de carne grasa si dulciuri in alimentatie
- consumul de alcool
- caz de cancer mamar in familie
Pentru descoperirea cat mai precoce a cancerului de san (cand este inca localizat), este necesara autoexaminarea. Autoexaminarea se face in fiecare luna, incepand cu varsta de 18-20 de ani, in perioada imediat dupa terminarea menstruatiei, respectiv, lunar, si la femeile in menopauza.
Autoexaminarea consta in inspectie si palpare.
- inspectia (observarea) sanilor in fata oglinzii, dezbracata pana la brau, din fata si din profil, cu bratele lasate jos sau cu mana pe sold si apoi ridicate deasupra capului, pentru depistarea oricarei modificari de forma, marime, contur, culoare (frecvent, cei doi sani nu sunt absolut la fel, unul poate fi usor mai mare decat celalalt, fara sa aiba vreo semnficatie patologica)
- palparea (pipairea) sistematica a sanilor pe toata intinderea lor si inclusiv a axilei. Se poate face in pozitie culcata sau stand in picioare. Verificarea se face in doua pozitii: odata tinand bratul de partea examinata lasat langa corp sau cu mana pe sold si apoi ridicat deasupra capului. Palparea se face cu mana opusa, folosind degetele alipite (cu suprafata degetelor si nu cu vraful); se pipaie usor prin miscari circulare.
Semnele de suspiciune sunt:
- aparitia unui nodul in san sau in axila
- pierderea conturului regulat al sanului
- modificari tegumentare: neregularitati, adancituri, riduri, creste, dilatarea porilor in “coji de portocala”, posibila roseata
- retractia (infundarea) sau devierea mamelonului (sfarcului), mancarime in aceasta zona
- scurgeri mamelonare sau urme de secretii, fisuri, ulceratii.
Poate sa fie vorba de o modificare necanceroasa sau de cancer, dar numai medicul poate stabili diagnosticul.
La indicatia medicului, faceti-va control mamografic (radiografie la sani). In stadii initiale nu se poate deosebi cu certitudine nodul benign de unul malign. In cazul formatiunilor din san nu se recomanda biopsierea. In schimb, indepartarea nodulului permite examinarea histopatologica, deci diagnosticul cu certitudine si implicit aplicarea tratamentului corespunzator. Nu va pacaliti incercand tratamente cu ierburi etc, nu neglijati si nu amanati!
Migrena este definita ca o durere intensa de cap (cefalee), cu o durata de 4 pana la 72 de ore si care are caracter recidivant (se repeta). O persoana care are migrene, nu-si poate desfasura normal activitatile cotidiene (de rutina). Cu toate ca migrenele sunt neplacute si interfera cu desfasurarea normala a vietii, nu produc leziuni pe termen lung. Migrenele pot fi considerate o afectiune, care trebuie tratata ca atare. Este important consultul medical de specialitate, deoarece medicul poate recomanda diferite medicamente care pot atenua cefaleea intensa asociata migrenelor.
Cauze
- agregarea familiala (tramsmiterea genetica), a fost evidentiata in cazul migrenelor. Cu toate acestea nu se stie exact de ce anumite persoane sunt mai predispuse pentru aparitia migrenelor decat altele
- dilatarea sau ingustarea vaselor cerebrale (anevrisme, respectiv stenozari vasculare), care pot cauza cefalee intensa secundara diferitelor modificari chimice de la acest nivel (aceste modificari chimice pot produce inflamatie, edem si durere)
Simptomele de dinaintea migrenei (prodromale)
Cu o zi sau doua inaintea aparitiei migrenei, persoana in cauza poate relata diferite simptome precum, fatigabilitate marcata, somnolenta, apetit selectiv pentru anumite alimente (de exemplu ciocolata), iritabilitate sau agitatie psihomotorie.
Aura
Un procent de 30% dintre persoanele care sufera de migrene, prezinta inaintea episodului migrenos propriu-zis unele semne prevestitoare, denumite medical, aura.Simptomele caracteristice aurei se devolta in 5-20 de minute si sunt caracterizate prin aparitia unor tulburari vizuale de tipul, flashurilor luminoase intense, punctelor negre, intunecoase, senzatiei de distorsiune a imaginilor. De asemenea pot aparea si tulburari senzitive (amorteli, furnicaturi), la nivelul mainilor, bratelor sau a fetei.
In cazuri mai rare pacientul nu poate sa descrie in cuvinte senzatiile traite, uneori aparand o slabiciune brusc instalata pe o parte a corpului. In cazul in care odata cu migrena apar simptome noi, care nu au mai fost semnalate de pacient, este important ca acesta sa apeleze de urgenta la ajutor medical de specialitate pentru a elimina alte afectiuni (grave) care pot avea simptome asemanatoare (accidentul vascular ischemic tranzitor sau accidentul vascular ischemic sau hemoragic, propriu-zis).
Atacul migrenos
De obicei dupa un interval de 30 de minute de la instalarea aurei, apare migrena propriu-zisa. Fara tratament, aceasta poate dura intre 4 si 72 de ore. Durerea de cap (cefaleea), apare pe o parte a capului (hemicranie), deseori in spatele orbitei, cu toate ca durerea isi poate schimba localizarea si sa treaca de cealalta parte a capului sau sa generalizeze pe ambele parti. Durerea poate sa varieze ca intensitate de la moderat la sever, uneori putand fi atroce, invalidanta. Alte simptome care pot acompania cefaleea, sunt:
- sensibilitatea crescuta la lumina (fotofobie) sau la alti stimuli (auditivi sau olfactivi)
- greata, varsaturi
- accentuarea simptomelor odata cu efectuarea activitatilor normale zilnice.
Destul de rar, s-au semnalat probleme de vorbit (dizartrie), furnicaturi ale fetei, mainilor, umerilor sau slabiciune instalata pe o parte a corpului (hemiplegie).
Simptomele aparute dupa atacul migrenos (postdromale)
Odata cu diminuarea si disparitia simptomelor secundare migrenei, pot aparea anumite simptome, precum: durerile sau crampele musculare, fatigabilitatea (oboseala accentuata) sau uneori perioade scurte de revelatie. Aceste simptome pot dura pana la 24 de ore dupa terminarea episodului migrenos.
FACTORI DE RISC
Persoanele care prezinta urmatoarele caracteristici, sunt mai predispuse la a dezvolta migrene:
- istoric familial de migrene
- sexul feminin. Femeile au un risc de aparitie al migrenelor de 3 ori mai mare decat barbatii
- adolescentii si adultii tineri, migrenele aparand cel mai frecvent la aceste categorii de varsta
- afectiuni precum, depresia, sindromul anxios depresiv, astmul bronsic sau epilepsia.
CONSULTUL DE SPECIALITATE
Sunt recomandate respectarea urmatoarelor indicatii in cazul persoanelor care au suspiciuni ca ar putea avea o migrena.
Apelarea la serviciul de urgenta (salvare sau unitatile de primire urgente ale spitalelor), in cazul in care apare:
- cefalee intensa, atroce, deseori paroxistica (aparuta brusc), diferita de alte episoade anterioare sau care pare inconstanta
- amorteala, paralizie sau slabiciune aparuta la nivelul fetei, membrelor, in special pe o parte a corpului (hemiplegie)
- ameteala brusc instalata, imposibilitatea de a merge normal sau de a mentine ortostatismul (pozitia verticala a corpului)
- tulburari vizuale brusc instalate
- tulburari de vorbire (dizartrie) sau confuzie psihica (obnubilare)
- tulburari de mers sau de mentinere a echilibrului si ortostatismului.
Consult medical de specialitate sau apelarea la serviciul de urgente al spitalului, in cazul in care apare:
- febra si redoare de ceafa (intepenirea muschilor cefei)
- greata si varsaturi cu imposibilitatea de a ingera lichide
- cefalee care nu diminueaza intr-un interval de 24 de ore.
Urmarirea atenta a simptomelor si efectuarea unui consult medical de specialitate in cazul in care apare:
- cefalee care nu diminueaza la 1-2 zile de la debut sau care trezeste pacientul noaptea (cefalee nocturna)
- cefaleea se agraveaza sau recidiveaza (reapare) tot mai frecvent, la intervale mici de timp
- aparitia unor simptome noi
- se suspicioneaza anumite probleme legate de tratamentul medicamentos
- cefalee recidivanta, la o varsta de peste 50 de ani
- cefalee aparuta dupa activitatea fizica (chiar si dupa activitatea sexuala), dupa tuse sau stranut
- simptomele sunt suficient de puternice pentru a perturba desfasurarea activitatilor fizice cotidiene (de exemplu absenta de la scoala sau servici).
TRATAMENT
Nu exista un tratament curativ pentru migrene, dar se pot efectua diferite tratamente in scopul diminuarii intensitatii si frecventei atacurilor migrenoase. Exista mai multe tipuri de medicamente care sunt folosite in prevenirea si tratarea recidivelor migrenoase. Exista dovezi ca administrarea cronica a aspirinei si a unui medicament antiemetic (care reduc greata si varsaturile), spre exemplu metoclopramidul (Reglan), pot reduce simptomele asociate migrenei.
O alta metoda de a reduce numarul episoadelor migrenoase este evitarea factorilor de risc care pot declansa episoadele migrenoase, precum, consumul de vin rosu sau somnul excesiv sau dimpotriva insuficient.
Sursa: SfatulMedicului
