Cercetatorii englezi au ajuns la ingrijoratoarea concluzie ca astfel pot aparea efecte secundare foarte grave, ajungand chiar pana la moarte. Prin zdrobire se distruge pelicula speciala care acopera pastilele, ceea ce inseamna ca medicamentul continut de acestea este absorbit mai repede decat ar trebui in fluxul sangvin. Tamoxifenul, un medicament prescris in cancerul mamar, si morfina, zdrobite, sunt cele mai periculoase. Pastilele de nifedipina, un medicament prescris in cazurile de angina si pentru reglarea tensiunii arteriale, pot provoca ameteli, migrene si pot creste riscul de producere a unui infarct.
iunie 7, 2008
Medicamentele zdrobite sunt periculoase
iunie 4, 2008
Supradozaj cu paracetamol
Supradoza cu paracetamol poate provoca insuficienta hepatica.
Simptomele supradozajului in primele 24 ore consta in paloare, greata, senzatie de voma, anorexie si dureri abdominale. Dozele mai mari de 10 g o data, provoaca fenomene hepatotoxice severe. Afectarea hepatica poate deveni aparenta dupa 12-48 de ore de la ingestie si se manifesta dupa 2-4 zile. Pot sa apara hipoglicemie, acidoza metabolica, aritmii, coagulare intravasculara diseminata. In cazurile grave, afectarea hepatica poate evolua spre encefalopatie, colaps cardiovascular, coma si moarte. Se poate produce necroza tubulara renala cu insuficienta renala, asociata sau nu hepatotoxicitatii.
Tratamentul imediat este esential in cazul supradozajului. Pacientii trebuie spitalizati pentru o supraveghere medicala atenta. Se recomanda efectuarea imediata a lavajului gastric daca paracetamolul a fost ingerat in ultimele 4 ore.
Poate fi necesara administrarea orala de metionina sau introducera intranervoasa de N-acetilsalicina, care au efect benefic in urmatoarele 48 de ore dupa ingestie, actionand antidotic prin neutralizarea metabolitului paracetamolului responsabil de hepatotoxicitate. Se recomanda instituirea unui tratament de sustinere a functiilor vitale.
iunie 1, 2008
Cafeina – un drog
Ce este cafeina?
Cafeina este un drog consumat în mod frecvent. Se gaseste în diferite bauturi ca ceaiul negru, cafeaua, bauturi acidulate care contin cola si ciocolata. De asemenea, cafeina este adaugata si în compozitia altor bauturi, si este un ingredient prezent în unele medicamente eliberate fara reteta, cum ar fi cele pentru dureri de cap, raceala, alergii, antialgice si pilule pentru mentinerea starii de veghe.
Cca 80% din populatia adulta consuma cafeina, si cca 20% consuma peste 350 mg/zi – cantitate suficienta pentru a produce dependenta fizica.
Ce determina continutul în cafeina al unui produs?
Metoda de preparare a ceaiului sau cafelei determina continutul de cafeina al bauturii. O ceasca de cafea instant contine cca 65 mg cafeina, în timp ce cafeaua filtrata contine cca 110 mg/ceasca. Ceaiul negru si majoritatea bauturilor racoritoare cu cafeina contin cca 30-65 mg/portie. Bauturile din ciocolata fierbinte contin cca 5 mg/ceasca, în timp ce batoanele de ciocolata pot contine între 10 si 40 mg per 60 g.
Este cafeina periculoasa?
Efectele fiziologice ale cafeinei pot fi vazute dupa consumarea a doar 1-3 cesti de cafea. Raportat la greutatea corporala, copiii cu varsta de 1-5 ani sunt cei mai mari consumatori de cafeina. Un copil care bea o cutie de bautura racoritoare cu cafeina ingereaza echivalentul a 4 cesti de cafea pentru un adult.
Cafeina este absorbita cu usurinta în organism, nivelul sangvin atingand valoarea maxima la cca. 30 minute dupa ingestie. Viteza eliminarii ei din sange variaza de la cateva ore la adult la cateva zile la nou-nascut. Viteza eliminarii este redusa în timpul sarcinii si prin folosirea anticonceptionalelor orale. Fumatul, pe de alta parte, pare sa creasca rata de eliminare a cafeinei din corp. Din acest motiv ingestia de cafeina ar trebui sa fie mult redusa sau eliminata complet de persoanele care încearca sa renunte la fumat, pentru a împiedica cresterea nivelului cafeinei în sange si posibila crestere a dorintei dupa nicotina.
Cafeina poate produce multe efecte, printre care:
- Creste nivelul zaharului din sange (ceea ce da senzatia unei cresteri a disponibilului de energie)
- Creste nivelul grasimilor sangvine
- Creste tensiunea arteriala
- Stimuleaza sistemul nervos central (organismul nu mai resimte nevoia de odihna)
- Batai cardiace neregulate
- Creste pierderea urinara de calciu si magneziu (ceea care poate avea un impact negativ pe termen lung asupra sanatatii osoase)
- Creste secretia acida a stomacului (agraveaza ulcerul gastric)
- Tremur, iritabilitate, nervozitate
- Insomnie si dereglarea orarului somnului
- Anxietate si depresie
- Accentueaza simptomele sindromului premenstrual (SPM)
S-a demonstrat ca datorita consumului de cafeina creste riscul aparitiei anumitor boli, printre care se numara si bolile cardio-vasculare si cancerul.
Cancer
Desi studiile pe animale arata ca de una singura cafeina nu produce cancer, cafenia sau cafeaua par sa creasca frecventa cu care alti factori carcinogeni induc tumori. Exista cateva studii care au evidentiat o legatura între consumul de cafea si cancerele umane. Adventistii care folosesc cafea au un risc mai mare de cancer de colon si de vezica urinara. Consumul de cafea a fost implicat si în cancerele renal, ovarian si de intestin gros, în timp ce consumul de ceai a fost asociat cu cresterea riscului de cancer de rect, dar nu si de colon.
Cafeina si alte metilxantine (teofilina din ceai si teobromina din ciocolata) au fost identificate ca posibili factori de risc si pentru cancerul mamar. Exista dovezi si ca metilxantinele cresc riscul de boala fibrochistica mamara, o boala benigna care poate creste riscul de cancer mamar. Unii cercetatori sunt de parere ca simptomele acestei boli se amelioreaza daca metilxantinele sunt eliminate din dieta.
Tulburari gastro-intestinale
Cafeaua si ceaiul reduc semnificativ absorbtia fierului – cu 40 si respectiv 60%. Cafeina are un efect negativ asupra balantei calciului, reducand absorbtia calciului si crescand pierderea de calciu prin urina. De asemenea, cafeaua scade presiunea sfincterului esofagian inferior, contribuind astfel la aparitia pirozisului (arsuri retrosternale).
Ce este cafeinismul?
La animale, dozele foarte mari de cafeina determina agresivitate si comportament psihotic. La om, consumul a 650-1000 mg/zi determina aparitia cafeinismului, sindrom practic identic cu nevroza anxioasa. Persoanele sensibile la cafeina manifesta anxietate si depresie severa dupa consumul unei doze de numai 300 mg de cafeina. Pediatrii sunt îngrijorati de faptul ca atat de multi copii consuma cafeina, care poate determina comportament hiperactiv.
Da cafeina dependenta?
Multi din cei care folosesc cu regularitate cafeina sunt surprinsi sa constate cat de greu le vine sa renunte la ea. Dependenta, evidentiata de simptomele sindromului de întarcare, se poate instala dupa numai 6-15 zile de expunere la 600 mg sau mai mult de cafeina zilnic.
Persoanele care au devenit dependente de cafeina se pot astepta ca simptomele de întarcare sa apara la 12-24 ore dupa ultima doza de cafeina. Acestea difera de la un individ la altul, dar de obicei sunt reprezentate de dureri de cap, oboseala, apatie si (posibil) anxietate. De obicei aceste simptome ating apogeul la 36 ore si dispar la sfarsitul primei saptamani. Metodele de detoxificare pot varia de la renuntarea brusca la scaderea treptata a consumului si folosirea analgezicelor pentru a usura simptomele. Cafeina este un drog care da dependenta si folosirea lui regulata poate avea efecte necunoscute pe termen lung. Folosirea unei substante chimice pentru a te simti bine este un comportament de risc, care poate deschide poarte pentru folosirea altor droguri. Întrucat cafeaua si ceaiul contin numerosi compusi chimici în afara de cafeina, care pot produce efecte fiziologice sau psihologice, este recomandabila evitarea chiar si a bauturilor decafeinizate.
Recomandari
1. Alegeti cafea surogat din cereale sau ceaiuri din plante medicinale în loc de cafea, ceai, cola sau alte bauturi care contin cafeina.
2. Produsele care contin cafeina vor fi folosite numai la sfatul expres al medicului.
3. Femeile însarcinate si care alapteaza, precum si copiii vor evita orice produs care contine cafeina.
4. Daca doriti totusi sa consumati ciocolata si cacao, folositi-le rar si în cantitati foarte mici. Granulele din roscove (ceratonia) sunt un înlocuitor bun al ciocolatei.
5. Formati-va obiceiul de a bea apa curata, sucuri de fructe si legume. Daca simtiti nevoia de a bea ceva cald învatati sa folositi ceaiuri din plante medicinale sau bauturi pe baza de cereale în loc de ceai sau cafea decafeinizate.
Sursa Sanatate
Compozitia chimica a tutunului si efectele lui asupra organismului
Tutunul contine aproximativ 4000 de substante chimice daunatoare, dintre care peste 40 sunt cancerigene
Continutul în nicotina si alte substante depinde de varietatea de tutun, conditiile si metodele de cultura, precum si de pozitia pe planta a frunzelor recoltate (frunzele de la baza plantei contin în general mai putina nicotina). Din aceste motive exista variatii destul de mari ale continutului diferitelor tipuri de tigari de pe piata. De exemplu, continutul de nicotina poate varia între 0,1 si 1,3 mg/tigareta. Fermentarea (etapa importanta în procesul de prelucrare a tutunului) tinde sa reduca continutul de nicotina si sa creasca continutul altor substante toxice.
Prelucrarea frunzelor de tutun cuprinde în general trei etape: uscarea la aer, îmbatrânirea (conservarea timp de 1 sau mai multi ani) si fermentarea.
Toxicitatea tutunului si fumului de tigara
La prima vedere, identificarea celor peste 4000 de substante chimice din fumul de tutun pare o sarcina insurmontabila. Cercetarile intensive si progresele înregistrate în toxicologie si carcinogeneza din ultimii ani au permis izolarea compusilor cu cea mai crescuta activitate toxica. Dintre toti acestia, monoxidul de carbon si nicotina sunt agentii toxici majori ai fumului de tigara. Dar exista multi altii: oxizi de azot, cianuri, amoniac precum si aldehide volatile.
Hemoglobina din sângele uman are o afinitate de 210 ori mai mare pentru monoxidul de carbon decât pentru oxigen. Aceasta face ca inhalarea fumului de tigara sa diminueze capacitatea de transport a oxigenului de catre sânge. Monoxidul de carbon este fixat de hemoglobina sub forma de carboxihemoglobina, a carei concentratie în sângele fumatorilor atinge 8-9% (fata de 0,5% la nefumatori).
Cancerul cailor respiratorii la fumatori este precipitat adesea de compusii cu efect toxic asupra cililor din mucoasele respiratorii, care produc aparitia metaplaziei. Substantele cu cel mai puternic efect toxic ciliar sunt formaldehida, dioxidul de sulf, acroleina si hidrogen cianidul, dar exista zeci de alti compusi care au asemenea efect.
Efectul cancerigen si toxicitatea genetica constituie un alt aspect important. Gudroanele din fumul de tigara exercita puternice efecte mutagene asupra AND-ului din nucleele celulelor tractului respirator. În ultimele doua decenii a devenit limpede faptul ca fumul de tigara contine puternici factori cancerigeni. Dintre cele peste 43 de substante cancerigene, cele mai de temut sunt benzopirenul, N-nitrosaminele, aldehidele, clorura de vinil, hidrocarburile aromatice (benzenul, fenolii, etc.), etilen-oxidul, arseniu, poloniu, cadmiu, crom, etc.
Visurile – curiozitati
Aproximativ sase ani din viata ne-o petrecem visand.
Multi oameni spun ca nu viseaza, dar de fapt toti oamenii viseaza.
