Cafeaua (atat normala cat si decofeinizata) are un numar mare de antioxidanti cum ar fi acidul clorogenic (unul din componenti responsabili pentru aroma cafelei) si magneziul. Acesti compusi pot creste sesibilitatea la insulina si pot contribui la scaderea riscului pentru diabet de tip II.
Cafeaua stimuleaza secretia de saliva si de suc gastric precum si tranzitul intestinal, favorizand digestia, de aceea nu este recomandata celor cu afectiuni precum gastrita, ulcerul gastric sau duodenal.
Cafeaua contine antioxidanti (fenol, arome volatile) care impiedica distrugerea celulelor si, implicit, declansarea unor boli, iar acidul colorgenic reduce concentratia de glucoza. Un consum de pana la 3 cesti de cafea pe zi se pare ca reduce riscul afectiunilor cardiovasculare.
Cofeina, principalul element din compozitia bobului de cafea, stimuleaza sistemul nervos, creste activitatea intelectuala, reduce temporar starea de oboseala si favorizeaza digestia, stimuland activitatea aparatului excretor.
Cofeina actioneaza asupra tubului respirator si este un bun remediu impotriva durerilor de cap si a migrenelor pentru ca dilateaza vasele de sange.
Cofeina scade nivelul de depresie si anxietate, precum si riscul de suicid
Cafeaua poate ajuta la prevenirea cariilor dentare. Cafeaua preparata din boabe prajite de cafea are proprietati antibacteriene impotriva anumitor microrganisme, incluzand aici si Streptococcus mutans (S. mutans), principala cauza a cariilor dentare. Toate tipurile de cafea au proprietati antiadezive datorate atat substantelor existente in mod natural in boabe, cat si a celor ce apar in urma prajirii acestora. Totusi se poate emite ipoteza conform careia, datorita efectului antibacterial si antiadeziv, cafeaua poate reduce colonizarea S. mutans pe suprafata dintilor si poate fi efectiva in prevenirea caderii dintilor cauzata de S. mutans.
